România are o datorie morală „fundamentală” să păstreze memoria victimelor Holocaustului din ţara noastră, a transmis, luni, premierul interimar Florin Cîţu, într-un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România.
„Marcăm astăzi opt decenii de la începutul deportării evreilor români din sudul Bucovinei în Transnistria, episod care face parte din evenimentele întunecate ale Holocaustului în care autorităţile române din anii ’40, sub coordonarea regimului Antonescu, au fost pe deplin implicate. România are o datorie morală fundamentală să păstreze vie pentru eternitate memoria victimelor, să ofere sprijin urmaşilor victimelor, dar şi supravieţuitorilor, acei ultimi martori ai Holocaustului din România”, a subliniat Cîţu.
Mesajul său a fost prezentat de reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru, la ceremonia de depunere de flori la Memorialul Victimelor Holocaustului, organizată luni de Institutul „Elie Wiesel”.
Potrivit prim-ministrului, autorităţile şi societatea, în ansamblu, au datoria să înlăture ignoranţa, uitarea şi dezinteresul faţă de evenimentele tragice din istoria naţională, iar „ignorarea răului sau pasivitatea în faţa abuzurilor şi a fărădelegilor au contribuit la cea mai mare tragedie prin care a trecut umanitatea”.
Florin Cîţu a adăugat că au existat însă „în acele clipe teribile, unde moartea era la tot pasul, conaţionali care au înţeles, riscând totul, că viaţa unui semen e nepreţuită indiferent de etnia sau religia sa”. „Şi ei, Drepţii între popoare ai României, recunoscuţi astăzi de Statul Israel, trebuie onoraţi”,a punctat el.
Premierul s-a declarat „revoltat” de prezenţa unor „partide extremiste” în Parlament.
„Astăzi sunt cu atât mai revoltat când văd partide extremiste în Parlamentul României, când constat cum simboluri ale victimelor Holocaustului sunt trivializate în protestele publice şi când istoria Holocaustului este relativizată sau negată. Toate aceste derapaje inadmisibile sunt un semnal că efortul instituţiilor statului pentru a proteja memoria victimelor Holocaustului şi combaterea extremismului trebuie să continue hotărât. Sunt decis să fac tot ce-mi stă în putinţă în această direcţie”, a mai transmis prim-ministrul.
În opinia sa, în prezent, este nevoie de mai multă coordonare şi consolidare instituţională, dar şi de noi instrumente pentru a stimula educaţia despre Holocaust.
El a menţionat că a fost numit un reprezentant special al Guvernului pentru Combaterea antisemitismului şi în luna mai a acestui an s-a adoptat prima Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură pentru perioada 2021 – 2023.
„Începând din aceste zile, un nou comitet interministerial format din reprezentanţi din instituţii şi organizaţii ale societăţii civile va începe să lucreze pentru punerea în aplicare a strategiei pentru a educa generaţia tânără despre pericolul antisemitismului şi xenofobiei, pentru a promova toleranţa faţă de alţii şi pentru a preveni ori sancţiona actele de antisemitism, xenofobie sau cele asociate cu radicalizarea şi discursul instigator la ură”, a evidenţiat Florin Cîţu.
La evenimentul organizat de Institutul „Elie Wiesel” au participat miniştrii Afacerilor Externe şi Educaţiei, Bogdan Aurescu şi Sorin Cîmpeanu, ministrul pentru Diaspora din Israel, Nachman Shai, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler, ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga. AGERPRES