Iohannis anunţă înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţile ce contribuie la educaţia privind Holocaustul

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, miercuri, la Forumul dedicat comemorării Holocaustului şi combaterii antisemitismului, care are loc în Suedia, la Malmo, o serie de angajamente pe care România le susţine „cu fermitate”, între care se numără înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea acestuia, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului.

„În prezent, suntem angajaţi într-un proces amplu de revizuire a programelor de educaţie privind Holocaustul pentru tânăra generaţie. În acelaşi timp, actualizăm şi programele de pregătire pentru învăţătorii, profesorii şi instructorii care predau despre Holocaust. De asemenea, se depun eforturi pentru inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Autorităţile responsabile au selectat recent consorţiul care va elabora conceptul expoziţiilor sale permanente. Consorţiul include companii care au contribuit la înfiinţarea unora dintre cele mai prestigioase muzee şi memoriale ale Holocaustului din lume. Sunt convins că, având sprijinul acestora, Muzeul din Bucureşti va deveni un etalon de referinţă internaţională şi va contribui la prezervarea adevărului şi la lupta împotriva negării Holocaustului. Un alt angajament important pe care ni l-am asumat este înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea Holocaustului, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului”, a afirmat preşedintele.

Şeful statului a amintit că România a adoptat, în luna mai, prima sa Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi planul de acţiune asociat acesteia. El a arătat că planul de acţiune include 36 de proiecte concrete, structurate pe cei trei piloni principali ai strategiei: protecţia grupurilor vulnerabile; creşterea rezilienţei societăţii româneşti, prin programe culturale şi educaţionale, inclusiv promovarea vieţii evreieşti şi consolidarea cooperării internaţionale.

„Strategia română este un document complementar Strategiei UE privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, care a fost adoptată recent”, a explicat Klaus Iohannis.

De asemenea, el a menţionat că, din ianuarie, Guvernul României a numit un Reprezentant Special pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

„Toate aceste măsuri vor oferi şi mai multă consistenţă angajamentului ferm al României cu privire la asumarea trecutului, precum şi la recunoaşterea tragediei Holocaustului”, a susţinut Iohannis.

Potrivit şefului statului, în contextul în care sunt provocări tot mai intense şi mai complexe, este momentul potrivit ca angajamentul pentru susţinerea educaţiei privind Holocaustul, cercetării şi comemorării acestuia, precum şi pentru prevenirea şi combaterea antisemitismul să fie întărit.

„Încercările de a nega sau distorsiona Holocaustul devin tot mai periculoase şi mai subtile, fiind folosite diverse metode concrete precum: estomparea responsabilităţii participanţilor la Holocaust şi a colaboratorilor lor, ducerea în derizoriu a suferinţelor cauzate de Holocaust şi dezumanizarea victimelor. Comemorarea este cel mai important element, este premisa pentru eforturile noastre actuale de a contracara distorsionarea Holocaustului şi, de aceea, se află atât de sus pe lista priorităţilor noastre. Avem nevoie de instrumente noi şi inovatoare de diseminare a mărturiilor supravieţuitorilor, precum şi de resursele adecvate pentru a întreprinde acest demers, diseminarea fiind una dintre cele mai eficiente modalităţi de a contribui la educaţia privind Holocaustul şi prevenirea repetării unei astfel de tragedii”, a punctat preşedintele Iohannis.

Intervenţia şefului statului a avut loc în cadrul sesiunii interactive „Promoting remembrance, fighting distortion” de la Forumul de la Malmo. AGERPRES