24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Meningita este o infecție cerebrală foarte gravă, cu opțiuni limitate de tratament. Într-un nou studiu efectuat pe animale, o echipă de cercetători din Danemarca și Suedia a identificat un tratament alternativ bazat pe celule imune care ajută la îndepărtarea toxinelor care se acumulează în creier în timpul infecției.
Meningita poate afecta organismul în multe feluri și produce febră, cefalee, confuzie, convulsii, amputări și poate duce chiar la deces. Ea trebuie tratată în termen de 24 de ore de la contractarea bolii. Organizația Mondială a Sănătății estimează că există aproape trei milioane de cazuri pe an. Dintre cele patru forme principale ale meningitei, OMS este deosebit de preocupată de meningita bacteriană, care este cauzată de bacteria infecțioasă Streptococcus pneumoniae.
În ciuda implementării pe scară largă a vaccinurilor, meningita bacteriană este încă asociată cu o rată ridicată a mortalității și consecințe neurologice, inclusiv pierderea auzului, deficite neurologice focale și tulburări cognitive, care apar, conform estimărilor, la aproape jumătate dintre pacienții supraviețuitori.
Boala se tratează în prezent cu antibiotice, dar odată cu creșterea rezistenței la antibiotice întâlnită din ce în ce mai frecvent există o nevoie tot mai mare de noi strategii de tratament.
Într-un nou studiu efectuat la șobolani, o echipă de cercetători de la universitățile din Copenhaga, Danemarca, și Lund, Suedia, au reușit să utilizeze propriile celule imune ale organismului pentru a ucide infecția bacteriană care provoacă meningita.
„Într-un model de șobolan am observat că neutrofilele, un tip de celule imune, formează o structură ca o plasă în meninge, membrana creierului. Această structură specială provoacă umflarea creierului și previne eliminarea deșeurilor care se acumulează. Am descoperit că, dacă dizolvăm structura dar nu și celulele imune, acestea vor continua să ucidă bacteriile meningitei fără a provoca umflarea creierului”, spune dr. Chiara Pavan, autoarea studiului.
Cercetatorii arata ca celulele imune blochează mișcarea fluidului cerebral. Astfel, celulele imune care intra în membrana creierului creează această plasă care capteaza bacteriile, dar blocheaza si miscarea lichidului cefalorahidian. Creierul este curățat în mod constant de lichidul cefalorahidian care intră în țesut de-a lungul vaselor de sânge și este responsabil pentru eliminarea deșeurilor produse de celulele active ale creierului.
Acest sistem de transport al fluidelor a fost numit sistemul glimfatic de către cercetătoarea Maiken Nedergaard. Funcția sistemului glimfatic s-a dovedit a fi critică pentru evitarea acumulării de plăci proteice la pacienții cu boala Alzheimer. Transportul glimfatic al lichidului cefalorahidian este, de asemenea, important pentru evitarea umflării creierului în boli acute, cum ar fi accidentul vascular cerebral.
Umflarea creierului sau edemul, este o afecțiune care pune viața în pericol. Creierul se află în interiorul craniului iar atunci când se umflă comprimă vasele de sânge și cauzează pierderea țesutului cerebral, fapt care devine fatal atunci când regiunile creierului care controlează respirația nu mai funcționează.
În meningită, umflarea creierului este cauzată de blocarea sistemului glimfatic au demonstrat acum pentru prima dată specialiștii în studiul pe care echipa cercetătoarei Maiken Nedergaards de la Universitatea din Copenhaga a realizat-o în colaborare cu echipa profesorului Iben Lundgaard de la Universitatea Lund.
„Când celulele imune intră în creier ele mănâncă bacteriile, dar în timp ce fac acest lucru produc și componente inflamatorii, inclusiv rețelele de plase care provoacă umflături. Cel mai important aspect al studiului nostru sugerează că meningita poate fi tratată prin administrarea unei enzime care degradează plasele făcute de neutrofile. Îndepărtarea enzimatică a plaselor a eliminat acumularea adesea fatală a lichidului în creierul șobolanilor cu meningită bacteriană. Acest nou tratament poate fi combinat cu antibiotice dacă este necesar”, spune Nedergaard.
Cercetatorii au avansat ipoteza că daca plasele ar fi dizolvate lăsând în meninge doar celulele imune, atunci ar permite lichidului cefalorahidian să treacă liber prin creier.
Structurile sub formă de plasă constau în principal din ADN, astfel încât echipa de cercetare a aplicat medicamente care scindează ADN-ului numite DNază (enzimă de tip endonuclează). Ei au administrat DNază șobolanilor infectați cu bacteriile pneumococice care provoacă meningita bacteriană.
„Am administrat DNază șobolanilor infectați cu bacterii și am reușit să arătăm că plasele s-au dizolvat. Tratamentul a redus umflarea creierului și a ajutat la eliminarea producției de deșeuri metabolice din creierul infectat. Pe de altă parte, tratamentul cu antibiotice nu a avut un efect asupra umflării creierului sau eliminării deșeurilor”, spune Nedergaard.
Pe baza rezultatelor echipa de cercetare speră acum să înceapă un studiu clinic internațional pentru a investiga DNaza în tratamentul pacienților cu meningită bacteriană. Rezistența la antibiotice crește într-un ritm alarmant, iar medicamentul pe care cercetătorii îl propun acum este o alternativă promițătoare și a fost deja aprobat pentru uz uman în alte boli neurologice.
„Am dori, de asemenea, să investigăm modul în care procesul eliminării deșeurilor metabolice este afectat și în alte boli ale creierului, cum ar fi scleroza multiplă sau meningita virală”, mai spune Nedergaard.
(sursa:www.360medical.ro)
