24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
O doctorandă a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV) este implicată activ, de mai bine de cinci ani, în dezvoltarea rurală, prin cercetare și elaborare de strategii necesare comunităților locale. Din pasiune pentru satul românesc, Diana Creangă și-a focalizat întreaga activitate pe studiul acestuia, ajungând să-i dedice și studiile doctorale.
Principala activitate pe care a desfășurat-o a fost scrierea strategiilor de dezvoltare locală din comunități precum: comunele Sadova, Horodnic de Jos, Frătăuții Vechi, Marginea din județul Suceava, comunele Strunga și Popricani din județul Iași, comunele Zănești, Borlești și Dochia din județul Neamț și alte comune din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est și Regiunea de Dezvoltare Sud-Est. Alături de Prof. univ. dr. Gavril ȘTEFAN, coordonatorul tezei de doctorat, a încercat să schimbe complet abordarea, a ales să plece de la cetățean și nu de la administrația locală. A purtat discuții cu profesori, medici, antreprenori, preoți și alți reprezentanți ai comunității, împreună cu aceștia a analizat problemele cu care se confruntă și a încercat să găsească soluții pentru acestea.
„Pentru mine, economia rurală a devenit o preocupare încă din cel de-al doilea an de Facultate, fiind născută la sat, am trăit toate fenomenele pe care astăzi le analizez și le corelez. Strânsa legătură emoțională pe care o am cu acest subiect mă aduce, de cele mai multe ori, mai aproape de rezultat. Dezvoltarea rurală este mai mult decât o temă de cercetare pentru mine este o pasiune, nu mă văd făcând altceva”, povestește drd. Diana Creangă.
Un proiect de care este extrem de legată este reprezentat de Clusterul “Produs în Neamț“, prin intermediul căruia încearcă să aducă producătorilor locali recunoașterea pe care o merită. „Susținând oamenii din spațiul rural contribuim fiecare dintre noi la dezvoltarea rurală”, consideră drd. Diana Creangă.
De aproximativ cinci ani, sub o formă sau alta, Diana Creangă a lucrat în proiecte de investiții în mediul rural. Într-o oarecare măsură, toate au avut ca scop creșterea calității vieții populației și reducerea decalajelor de dezvoltare. „În ultimii ani, mi-am concentrat întreaga atenție în elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală. Prin activitățile desfășurate, am început să cunosc OMUL din spațiul rural, să-i cunosc nevoile, dar cel mai important să-i înțeleg temerile. Pentru că, da… de cele mai multe ori ne confruntăm cu frici, temeri de necunoscut care sunt o barieră a dezvoltării. Dezvoltarea cuprinde toate acțiunile pe care le întreprindem astăzi, dar de a căror rezultat se vor bucura generațiile viitoare”, a mai spus Diana Creangă.
Una dintre cele mai frumoase activități pe care le-a desfășurat a fost reprezentată de proiectul SMARTVILLAGE, prin care tinerii au fost provocați să-și imagineze cum va arăta satul lor în viitor.
„Răspunsurile lor m-au bucurat și întristat deopotrivă … este absurd în anul 2021 ca un copil să-și dorească drumuri, apă curentă și repararea băncilor din școală, în timp ce altul dintr-o altă zonă să își dorească parcuri acvatice, cinema, observator astronomic sau săli de jocuri video”, este de părere drd. Diana Creangă.
Tânăra doctorandă crede că zona urbană depinde într-o mare măsură de ceea ce se întâmplă în spațiul rural căruia îi este necesară o atenție mult mai sporită. „Pentru mine, satul românesc este cea mai mare bogăție a României. Suntem legați emoțional de tot ce se petrece în spațiul rural și depindem de schimbările ce se petrec acolo. Este absolut paradoxal cum se abordează problematica dezvoltării rurale în prezent, discutăm despre utopii în situația în care în cele mai multe sate lipsește infrastructura de bază. Dezvoltarea nu stă în mâinile unei administrații, dezvoltarea se realizează prin oameni. Educația – omul educat va da valoare adăugată și va antrena resursele în circuitul economic, contribuind astfel la fenomenul de dezvoltare. Dezvoltarea va începe doar cu noi, un copil educat, un pom curățat, o stradă măturată, sunt premisele dezvoltării. Cele mai dezvoltate teritorii nu au plecat de la un buget… au plecat de la o idee”, a concluzionat tânăra doctorandă.
