Cîmpeanu: „Educaţie financiară” ar urma să fie integrată într-un modul denumit generic „Educaţie pentru viaţă”

„Educaţia financiară a fost introdusă în programă (…), sunt convins că vom avea înţelepciunea în noile planuri cadru pentru liceu să avem consolidată şi această componentă a educaţiei. Educaţia financiară ar urma să fie integrată într-un modul denumit generic „Educaţie pentru viaţă” în care să avem o serie de componente care, luate toate la un loc într-o manieră integrată, să facă în aşa fel încât tinerii noştri să fie pregătiţi mai bine pentru viaţa reală, pentru integrarea în societate. Pe acest palier fără doar şi poate Educaţia financiară are o importanţă mare, pe care Ministerul Educaţiei o susţine. Noile planuri cadru de liceu ar urma să fie aplicabile din 2023. Deci nu anul viitor, ci în toamna anului 2023″, a afirmat ministrul Educaţiei la conferinţa „Cercetarea ştiinţifică în domeniul financiar. Provocări şi soluţii”, organizată de Institutul de Studii Financiare şi DC Media Group.

El a atenţionat asupra faptului că finanţarea cercetării „nu numai că este mică, dar se află şi pe un trend descendent”.

„Ştim foarte bine dinamica, plecând de la 0,29 la sută din PIB în anul 2015. Am coborât la 0,26 în anul 2016. În anul 2018 aveam 0,15 din PIB, în 2019 0,14 la sută din PIB. În 2020 – 0,13 din PIB. (…) Situaţia nu este deloc liniştitoare, mai cu seamă că avem un trend descendent. Nu numai că este mică finanţarea cercetării, dar este şi pe un trend descendent. Este un semnal de alarmă. (…) Am reuşit să găsim soluţie pentru a finanţa cercetarea ştiinţifică universitară cu o sumă de 100 milioane de lei. Este un început modest, dar un început care ar trebui să fie urmat şi anul viitor, să găsim aceeaşi soluţie la nivelul bugetului”, a arătat ministrul.

Sorin Cîmpeanu a mai spus că, deşi portofoliul cercetării nu este la Ministerul Educaţiei, va încerca să găsească „cele mai eficiente măsuri” pentru ca în cadrul unor competiţii de finanţare a literaturii de specialitate să poată fi sprijinite revistele performante româneşti pentru a-şi creşte capacitatea editorială.

„Am constatat că avem la nivel naţional trei jurnale din sfera ştiinţelor economice care capătă o valoare din ce în ce mai mare. (…) Deşi portofoliul cercetării nu este la Ministerul Educaţiei în momentul actual, vă asigur că vom încerca să ne conjugăm eforturile şi să identificăm cele mai eficiente măsuri pentru ca în cadrul unor competiţii de finanţare a literaturii de specialitate să putem sprijini revistele performante româneşti pentru a-şi creşte capacitatea editorială. Este un aspect pe care îl consider important”, a mai afirmat Cîmpeanu. AGERPRES