24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
În ceea ce ar putea constitui o premieră mondială, în Statele Unite au început testările pe oameni cu un vaccin împotriva celei mai agresive și mortale forme de cancer de sân. Faza 1 a studiului va include supraviețuitori de cancer de sân triplu-negativ în stadiu incipient, care prezintă un risc ridicat de recidivă. Vaccinul țintește proteina α-lactalbumină și avertizează sistemul imunitar să oprească creșterea tumorii. Deși este prea devreme pentru a numi această descoperire un progres, dacă studiul avansează și rezultatele confirmă ar putea inspira vaccinuri similare și pentru alte tipuri de cancer.
Echipa de cercetători a conceput vaccinul pentru a împiedica apariția cancerului de sân triplu-negativ (TNBC), care în prezent poate fi prevenit la cei cu risc ridicat doar printr-o mastectomie. În mod ideal, vaccinul ar putea deveni un rapel pentru persoanele care au supraviețuit deja acestui tip de cancer.
Hormonii estrogen și progesteron nu alimentează TNBC și nici excesul proteinei receptorului 2 al factorului de creștere epidermică uman (HER2), care ajută celulele să crească.
Acest tip de cancer se răspândește rapid și este mai dificil de tratat, deoarece nu răspunde la medicamente hormonale, cum ar fi tamoxifenul sau la terapiile medicamentoase țintite, cum ar fi palbociclib (Ibrance).
TNBC are o pondere de 10-15% între toate cancerele de sân. Între 2012 și 2016, a avut o rată de supraviețuire cu 8-16% mai mică în SUA față de tipurile de cancer cu receptori hormonali.
După autorizarea FDA, Administrația Americană pentru Alimente și Medicamente, pentru testarea noului medicament experimental, Clinica Cleveland și partenerul farma Anixa Biosciences Inc., au lansat studiul la începutul lunii octombrie pentru a determina doza corectă pentru vaccin.
Testările inițiale vor include 18-24 de femei, care au făcut toate tratament pentru TNBC în stadiu incipient în ultimii 3 ani. Deși medicii au declarat fiecare participant fără tumori, pacientele sunt expuse unui risc ridicat de recidivă.
Oamenii de știință care conduc studiul vor administra vaccinul sub forma a trei injecții, cu o pauză de 2 săptămâni după fiecare doză. Ei vor monitoriza îndeaproape femeile voluntar pentru efecte secundare și răspuns imun.
În cazul în care doza se dovedește a fi sigură și eficientă, studiul clinic va crește numărul participanților voluntari aleși dintre pacienții cu o stare de sănătate bună.
Studiul are finanțare de la Departamentul Apărării al SUA, iar echipa se așteaptă să-l finalizeze în septembrie 2022.
Vaccinul țintește α-lactalbumină, o proteină care joacă un rol important în producția de lapte matern. În condiții normale, organismul o produce numai în timpul sarcinii târzii și alăptării. Cu toate acestea, cercetările au descoperit că proteina este supraexprimată în tumorile emergente.
Armând sistemul imunitar pentru a ținti α-lactalbumină, organismul va fi capabil, în viitor, să lupte împotriva celulelor tumorale care produc proteina. De asemenea, va salva țesutul mamar sănătos limitând deteriorarea corpului, spun specialiștii.
Echipa de cercetători a testat vaccinul împotriva proteinei α-lactalbumină pe șoareci de sex feminin și a descoperit că nu a provocat inflamații autoimune.
„Acest lucru ne-a indicat că am putea vaccina împotriva α-lactalbumină fără a induce leziuni tisulare. Când am constatat că vaccinarea α-lactalbumină a inhibat apariția tumorilor mamare la șoareci, am fost entuziasmați”, spune prof. dr. Vincent Tuohy, imunolog la Institutul de Cercetare Lerner al Clinicii Cleveland, inventatorul vaccinului și liderul echipei de cercetare.
Echipa a obținut aceleași rezultate și la alte câteva modele animale de cancer de sân, necesare pentru ca vaccinul să avanseze la studiile clinice pe oameni.
„Mi s-a părut foarte interesant și inovator întrucât vaccinul a vizat o anumită proteină pe care ei o numesc ‚proteină pensionată‘, pentru că se găsește la femei, în mod expres, într-o anumită perioadă de timp. Echipa a constatat că această proteină este, de asemenea, predominantă în țesutul mamar malign”, spune dr. Bhavana Pathak, oncolog medical și hematolog la MemorialCare Cancer Institute de la Orange Coast Medical Center, din California.
Ea a precizat că a fost „foarte promițător și norocos” faptul că cercetătorii au reușit cu vaccinul prototip să prevină dezvoltarea tumorilor mamare și apoi să oprească creșterea tumorilor existente în modelele animale.
Ceea ce face ca vaccinul să fie revoluționar este faptul că simulează strategia vaccinurilor copilăriei, urmărind prevenirea și eradicarea bolii. Terapiile din prezent se concentrează pe tratarea cancerului de sân după ce boala s-a dezvoltat.
“Știm din 1982 că asigurarea imunității înainte de dezvoltarea tumorilor poate împiedica creșterea acestora. Cu toate acestea, majoritatea studiilor de vaccinare împotriva cancerului s-au concentrat pe utilizarea vaccinurilor ca vehicule de tratament, mai degrabă decât pentru profilaxie”, spune prof. Tuohy.
Subliniind faptul că programul de vaccinare a copiilor se bazează pe profilaxie, respectiv pe prevenirea bolii mai degrabă decât pe tratarea acesteia, dr. Tuohy a explicat raționamentul din spatele aplicării aceleiași strategii și pentru cancerul de sân: „Nu așteptăm să facem poliomielită sau rujeolă și apoi să vaccinăm. Oferim imunitatea preventiv”.
Următorul pas ar fi oferirea vaccinului persoanelor sănătoase cu risc ridicat de cancer de sân, inclusiv celor cu mutații ale genei BRCA1.
„Astfel, imunitatea la cancer poate fi indusă preventiv fără a provoca complicații autoimune, iar atunci când tumora apare, este ucisă înainte de a avea șansa să se dezvolte într-o entitate matură care este foarte dificil de tratat”, explică dr. Tuohy.
El a precizat că testările sunt într-o fază timpurie 1, de siguranță și dozare, și că cercetătorii vor fi capabili să determine eficacitatea vaccinului abia în fazele 2 și 3.
„Acest studiu de fază 1 este un studiu pentru evaluarea dozei și parametrilor toxicologici și pentru identificarea unui răspuns imun la vaccin. Studiile de fază 1 sunt necesare, deoarece acestea reprezintă prima experiență la om după ce un tratament este promițător în cadrul preclinic. Prin definiție, faza 1 este prea minoră pentru a trage concluzii cu privire la efectele anti-cancer”, spune dr. Charles Shapiro, profesor de medicină, hematologie și oncologie medicală la Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai, NY. El a subliniat că fiecare tratament pe care oamenii de știință îl consideră acum eficient s-a aflat la un moment dat în fază 1 de testare și consideră, totodată, că ajungerea la acest moment al studiului este o realizare impresionantă.
Dr. Pathak a subliniat că, deși studiile privind vaccinurile sunt în curs de desfășurare de mulți ani, partea bună a pandemiei de Covid-19 a fost aplicabilitatea celor studiate pentru cancer, ceea ce este „extrem de interesant”.
„Cred că suntem în epoca de aur a terapiei mediate imunitar și, în aproape toate domeniile oncologiei, folosim sau găsim noi utilizări pentru imunoterapie și terapii ca în cazul vaccinurilor care activează sistemul imunitar atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea bolilor. Asta e frumusețea cercetării translaționale care ia rezultatele din laborator și le aplică clinic”, spune ea.
„Am făcut asta și cu alte tipuri de cancer; prevenim cancerul de col uterin prin vaccinul împotriva virusului papiloma uman, și carcinomul hepatocelular prin vaccinul împotriva hepatitei B. Asta este cu adevărat remarcabil”, mai spune dr. Bhavana Pathak.
Ea și-a exprimat speranța că, în viitorul apropiat, cercetătorii vor transforma domeniul oncologiei și vor găsi alte ținte specifice țesutului pentru cancerul de prostată, pulmonar sau ovarian, care sunt cancere comune și potențial mortale.
Echipa dr. Tuohy lucrează deja la un vaccin pentru a preveni carcinomul ovarian epitelial (EOC), cea mai frecventă formă de cancer ovarian.
„EOC este cea mai letală dintre toate tumorile maligne ginecologice, ucigând 53% dintre femei în 5 ani de la diagnostic. Acest vaccin este în curs de dezvoltare în colaborare cu Programul PREVENT al Institutului Național al Cancerului și sperăm să începem studiile clinice în următorii ani”, spune el.
(sursa:www.360medical.ro)
