DESCULȚI AM FOST, DESCULȚI SUNTEM, DESCULȚI VOM FI

Este vremea Târgurilor de Crăciun: Budapesta, Berlin, Viena, Bruxelles. Peste tot bradul de crăciun se impune prin înălțimi amețitoare, ce pot să provoace la trântă dreaptă cele mai înalte turle de biserici. Într-o astfel de competiție se încearcă să fie dovedită credința, fără ca în urma acestei trânte cineva să fie băgat până la genunchi/brâu/gât. Câștigătorul este declarant cel care reuşeşte să se înalțe peste genunchii/brâul/gâtul celui care se crede a fi deasupra adversarului său și nicidecum a dușmanului său. Această întrecere se joacă cu bună credință, fiind în afara rănilor și mai ales ale ciudatelor provocări la moarte, fără ca aceasta să fie în stare să facă dezordine și deranj în bunul mers al lucrurilor.

Marele decident vrea să fie discret în aparență, dar implicat până la prăsele în trupul pus la mezat. Klaus Werner Iohannis, asemenea unui discret și ingenios păpușar, are în mâinile sale sforile pe care exclusiv le poate mânuii astfel încât indiferent de cât s-ar  scălămbăi cei trei, nimeni nu poate depășii linia de contur a coaliției politice.

Președintele țării, tace și face, în sensul că îl pune pe Florin Cîțu la treabă, să scoată castanele fierbinți ”cu mânuțele lui, cele două”, astfel încât liderul PNL are deja rolul titirezului, învârtindu-se de fiecare dată în direcția în care este aruncat de președintele țării. Primul ministru demisionar este pus în situația de a sta până la loc comanda în fruntea Guvernului, chiar dacă ceea ce face acum Florin Cîțu, în calitatea câștigată prin adoptarea moțiunii de cenzură, este un joc simplu de uite pisica, nu e pisica! La Cotroceni Președintele a spus că-i așteaptă pe cei trei lideri din Coaliția de guvernare, PNL, PSD și UDMR să vină cu o singură propunere pentru desenarea prim ministrului, când fiecare se  pregătea să vină cu alesul lor. Președintele a încercat astfel să evite bâlciul alegerilor, responsabilizând pe fiecare lider în parte și pe toți în grup. Mai mult, pe când înghesuiala era din ce în ce mai mare, iată că a fost strecurată în Parlament un proiect din categoria ”noaptea ca hoții”, prin care SRI este din nou îndreptățit să facă acte de urmărire penală!

Plenul Camerei Deputaţilor a votat marţi, 16 noiembrie, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Așa numita „Ordonanță a interceptărilor”, a fost inițiată în mandatul de ministru al Justiției de către Raluca Prună, iscând numeroase controverse cu privire la modul în care SRI poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale.

Proiectul de lege, adoptat cu 283 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” şi 10 abţineri, are ca obiect reglementarea unor măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, prin intervenţii legislative asupra acelor normative incidente în această materie, ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, prin Decizia nr.51/2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, în ceea ce priveşte sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”.

Potrivit proiectului, SRI poate să facă acte de cercetare penală doar în condiţii speciale, în cazuri cu suspiciuni de trădare, spionaj sau terorism.

Ordonanţa 6/2016 prevede că „organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest”.

Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finala din Codul de procedura penală.

Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.

În plus, organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.

Serviciile si organele specializate în culegerea, prelucrarea si arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.

Ce se întâmplă în România?! Alo, aici mileniul III! Cine stă și privește peste gard? Sunt migranții care nu numai că ne ocolesc, dar nu mai vor nici măcar să-și murdărească tălpile cu murdăria pe care noi, românii, o păstrăm între degetele de la picioare. Căci desculți am fost, desculţi suntem și tot desculți vom fi!

ADI CRISTI