UMPLUTURA CU BANII EPATĂRII

Reîncepem o nouă aventură. De această dată se numește Omicron și ne zdruncină sărbătorile de iarnă cu o forță greu de imaginat. Se pare că pandemia a ajuns o nouă stare în care suntem pedepsiți să trăim. Noul coronavirus face parte din destinul nostru, din pedeapsa fără de care nu mai avem libertatea de a alege, de a ne numi câștigătorii unui război pentru care nu am reușit încă să ne alegem strategia câștigătoare. Această pandemie a ajuns să ne hăituiască, să ne atace pe la spate, să ne lase fără putere de reacție, schimbându-și la rândul ei identitatea, când noul coronavirus Covid 19, când virusul Delta și până la Omicron. Când China, când Italia, Marea Britanie, sau Africa de Sud. Au fost înregistrate până acum cinci valuri, ultimul fiind mult mai agresiv decât toate celelalte. De fapt cu fiecare nou val înregistrăm sporuri de agresivitate  a celui care semnează implacabil virusul ucigător.

Obișnuința face parte din rețeta conviețuirii, a contracarării pericolului care se tot repetă, asemenea invaziilor popoarelor migratoare sau ale spahiilor și ienicerilor și a tuturor popoare cotropitoare. Obișnuința pune batista pe țambal, adoarme vigilența, stinge lumina peste țară.

Noua tulpină de virus, botezată Omicron, face un zgomot mai mare decât este în stare să facă la modul real, chiar și numai pentru că, o dată fripți suflăm și în iaurt.

Încetul cu încetul pășim spre a ne cunoaște adversarul la modul profesionist. Să știm cu ce fel de armă luptăm, să ne verificăm de această dată din alergare dacă mai sunt necesare câteva corecții la ceea ce am reușit noi, în doi ani de luptă cu ochii închiși să acumulăm.

Dacă privim cadrul natural în care se întâmplă această povestire observăm că avem deja o ameliorare a mișcărilor atât pe verticală, cât și pe  orizontală, o revenire a stabilității și mai ales o cumpănire lucidă și fără prejudecăți a pasului, care urmează să-l facem, înainte. Doar înainte. Nimic nu ne eliberează de obsesia lui ”înainte era mai bine”, chiar și numai pentru că era mai bine unde astăzi ne este mai rău și nicidecum per ansamblu, în fibra profundă a vieții în acest spațiu geografic.

Încă  nu am reușit să ne debarasăm de clipele festiviste, de sărbătoarea exagerărilor, doar pentru a ne simți noi bine, doar pentru ca șefii să fie periați, la nivelul orgoliului rănit.

Omicron pare să se transmită mai repede decât varianta Delta. Avertismentul unui epidemiolog din Africa de Sud. Salim Abdool Karim, epidemiolog și fost șef al Comitetului consultativ ministerial pentru Covid-19 din Africa de Sud, a declarat că există date conform cărora Omicron pare să se transmită mai repede decât varianta Delta.

Medicul a mai spus că va dura câteva săptămâni până vom avea informații exacte cu privire la noua tulpină a COVID-19. Cu toate acestea, specialistul a subliniat că analizele de până acum au dezvăluit câteva caracteristici importante ale Omicron.

Întrebat dacă această nouă tulpină este mai transmisibilă, mai agresivă si dacă există șansa ca vaccinurile să nu o afecteze, Salim Abdool Karim a explicat că în prezent se știu cu certitudine foarte puține lucruri.

„Realitatea este că știm de existența acestui virus doar de puțin mai mult de o săptămână, așa că nu avem exact datele necesare pentru a răspunde definitiv la aceste întrebări.”

Deși se știu puține despre noua variantă și studiile sunt în curs de desfășurare, el a spus că există câteva lucruri pe care le putem extrapola și la ce să ne așteptăm.

„Pus foarte simplu… Omicron, are mutații care sunt comune celorlalte patru variante anterioare de îngrijorare. Deci are mutații care sunt similare cu varianta Delta. Așa că ne așteptăm să se transmită mai repede”, a spus el pentru CNN.

„Și pe baza a ceea ce am văzut cu suprapunerea variantei Beta, vedem unele dovezi ale rezistenței în fața vaccinului. Probabil că va exista o rezistență parțială. Și la asta ne așteptăm”, a adăugat Karim.

„Datele pentru a confirma exact acele puncte pe care le-am subliniat probabil vor întârzia să apară încă două sau trei săptămâni”. Simptomele acestei variante la pacienți sunt, de asemenea, mai greu de identificat, a spus el.

Și dacă suntem pe punctul de a recunoaște că nu știm cu ce se mănâncă Omicron, de ce atâta tevatură, de ce atâtea alarme false pierdute, dar încurajate?

Poate pentru că este nevoie de un foc continuu. Poate pentru că simțim nevoia de a păstra contactul cu lumea, fără ca să ne dăm seama că noi facem parte acum din această lume globală, pe când nu refuzam globalizarea.

România nu mai este doar a românilor, așa cum Europa nu mai este doar a nemților. Trăim exact acolo unde ne simțim bine, unde credem că suntem acasă. Chiar dacă acasă înseamnă mult mai puțin decât altădată, fiind suficient să avem, doar o casă. Limba nu mai contează. Actul de identitate nu mai contează. Sufletul nu mai contează. Preferăm rolul umpluturii dacă în locul acela găsim banii necesari epatării.

ADI CRISTI