România poate face pasul către o economie sustenabilă prin investiţii în energie verde, în condiţiile în care, în Europa, nu sunt foarte multe ţări care s-au dezvoltat într-o astfel de direcţie şi, atunci, există acest orizont de oportunitate, a afirmat, marţi, ministrul Economiei, Florin Spătaru.
„Consider că suntem într-un moment important, într-un moment tranzitoriu în care România are câteva oportunităţi pe care nu ar trebui să le rateze. În acest moment va trebui să ne întoarcem către bază, către asigurarea materiilor prime, către utilizarea acestor materii prime şi producţia industrială în întregul ei ansamblu. Un astfel de lucru nu se poate realiza decât prin politici industriale, prin politici economice consistente, fără să ne ducem către un segment unic în care am putea să investim, sperând că de acolo vom putea dezvolta un ecosistem”, a menţionat Florin Spătaru, la evenimentul „Industria românească: Investiţii pentru un viitor verde”.
Ministrul Economiei a subliniat că dezvoltarea ecosistemelor în România trebuie să reprezinte cheia întregii dezvoltări economice. De asemenea, el a precizat că se pot face investiţii în producerea de energie care, mai departe, „să ducă către acea plus valoare pe care ne-o dorim”.
„În ciuda tuturor mesajelor care au fost transmise de ani de zile, mai bine de 30 ani de zile, că România este ‘un morman de fiare vechi’, în acest moment putem face pasul către o economie sustenabilă. Cum? Prin investiţii în această energie verde. Dacă ne uităm împrejur în Europa o să vedem că nu sunt foarte multe ţări care s-au dezvoltat într-o astfel de direcţie şi, atunci, există acest orizont de oportunitate. Putem să facem investiţii corecte în producerea de energie care, mai departe, să ducă către acea plus valoare pe care ne-o dorim pentru că, până la urmă, acest elemente de bază nu reprezintă un obiectiv în sine. De ce producem oţel? Producem oţel ca să putem să generăm producţie, ca să putem să generăm plus valoare mai departe în lanţul valoric. Ăsta este elementul esenţial pe care trebuie să-l avem în vedere. Da, avem Planul Naţional de Rezilienţă. Personal vă spun că m-aş fi aşteptat ca în acel Plan de rezilienţă industria sau economia României să aibă o pondere mult mai mare, lucru care nu s-a întâmplat, dar nu e timpul pierdut. Avem şi alte surse financiare pe care am putea să le atragem pentru a putea dezvolta aceste ecosisteme: mă refer la industria metalurgică, spuneaţi foarte bine despre industria chimică, vorbim de industria auto. Toate aceste elemente au la bază nişte resurse pe care trebuie să le atragem, pe care trebuie să le coalizăm, să le punem într-un document programatic sustenabil şi asta nu se poate face decât prin politici industriale, ceea ce ne dorim să facem cu Ministerul Economiei”, a mai spus Florin Spătaru.
El a subliniat că România este competitivă în industria siderurgică însă baza competitivităţii trebuie schimbată către inovare şi digitalizare.
„Suntem competitivi în industria siderurgică. Haideţi să ne uităm un pic în jur şi să vedem că, de fapt, România livrează produse industriale pentru o bună parte din ţările europene. Suntem acolo, suntem competitivi, doar că baza competitivităţii trebuie să fie un pic schimbată. Baza competitivităţii trebuie să fie inovarea, trebuie să fie digitalizarea, automatizarea, energia pe care trebuie să o producem la costuri rezonabile, astfel încât să nu ajungem în situaţia în care să devenim necompetitivi din cauza acestui fenomen”, a adăugat ministrul Economiei.
De asemenea, el consideră că sunt alte sectoare industriale dezvoltate, precum industria auto.
„Vreau să nu ignorăm faptul că există resurse minerale, de aceea am pornit, prin Ministerul Economiei, Planul Geologic Naţional pentru identificarea acestor resurse minerale critice care ne pot duce în situaţia să devenim furnizorul preferat pentru economia europeană pe câteva segmente cheie. Pandemia Covid ne-a adus în situaţia în care să regândim ceea ce înseamnă producţia, ceea ce înseamnă să produci în Europa. Trebuie să ţinem cont de faptul că, în acest moment, avem un mare deficit de aprovizionare şi securitatea aprovizionării reprezintă elementul cheie al sustenabilităţii pe termen lung. Degeaba investeşti în automatizare, degeaba vii cu programe inovative dacă baza nu este corectă şi atunci mă gândesc că România şi Europa poate produce în continuare. Putem să relocăm o parte din producţia care în anii anteriori a fost transferată către Asia, către Europa, astfel încât să ne asigurăm parametrii de sustenabilitate pe care îi dorim: vorbim de energie verde, vorbim de produse verzi, vorbim de oţel verde. Şi atunci de ce să nu facem o astfel de transformare în Europa şi cu siguranţă în România”, a mai spus Spătaru. AGERPRES