Ministrul Muncii: Dacă nu respectăm resursa umană, din păcate şi rezultatele exerciţiilor financiare vor fi altele

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a lansat vineri un apel către reprezentanţii mediului de afaceri privind salarizarea angajaţilor lor, subliniind că într-o societate cea mai importantă resursă este resursa umană.

„Lansez un apel la mediul de afaceri. Atunci când mediul de afaceri se va apleca asupra angajatului lui cu mai multă atenţie, iar angajatul se va simţi respectat, cu siguranţă că şi randamentul muncii va creşte şi aşa va ajunge la creşterea rezultatelor din exerciţiul financiar. Cea mai importantă resursă de pe pământ este resursa umană. Dacă nu respectăm resursa umană, din păcate şi rezultatele exerciţiilor financiare vor fi altele”, a afirmat Marius Budăi în cadrul unei conferinţe de presă la Iaşi.

Acesta a subliniat totodată rolul instituţiilor statului în acest demers privind încurajarea creării şi ocupării forţei de muncă.

„În acelaşi timp trebuie să luăm măsuri şi să încurajăm ocuparea. Şi avem măsuri la Ministerul Muncii pentru a încuraja ocuparea şi pentru a sprijini angajatorul. Aceste măsuri sunt cei 2.250 lei pentru fiecare ucenic, tânăr angajat, şomer de peste 45 de ani, acele categorii greu angajabile. Trebuie să creăm măsuri să sprijinim mediul de afaceri să îşi creeze locuri de muncă, să şi le apere, dar şi mediul de afaceri trebuie să se aplece cu atenţie asupra angajaţilor săi”, a spus ministrul Muncii.

Potrivit acestuia, deşi se ştie că încă se mai practică munca la negru, nu există sesizări oficiale făcute la Inspecţia Muncii cu privire la încălcarea drepturilor şi legislaţiei în vigoare.

„Cu toţii ştim că există muncă la negru sau muncă nedeclarată, dar nimeni nu sesizează oficial Inspecţia Muncii. Pe vorbe nu putem face nimic”, a precizat el.

Budăi a subliniat cât este de importantă implicarea autorităţilor în conştientizarea angajaţilor privind munca nedeclarată, mai ales că aceasta este o practică veche, dar care poate avea repercusiuni atunci când se ajunge la vârsta de pensionare.

„Noi, autorităţile, trebuie să conştientizăm în primul şi în primul rând angajatul. În 2013, 2014, 2015, eram director la Casa de Pensii din judeţul Botoşani. Venea foarte multă lume care spunea că a lucrat 30-40 de ani şi pensia este foarte mică. Credeţi-mă că pe atunci mi-au trecut prin mâini, filă cu filă, peste 10.000 de dosare din cele 110.000 dosare care erau la Botoşani la acea vreme. Foarte multe persoane au câte 20-25 de ani stagii de cotizare, în cel mai bun caz la normă întreagă, cu salariul minim, dar majoritatea au fracţiune de normă. A fost unul din motivele pentru care am introdus acea măsură ca atunci când ai un singur contract de muncă şi ai jumătate de normă şi nu mai ai şi alte contracte să fie plătit pe principiul contributivităţii, de angajator, la normă întreagă. Acei oameni care au lucrat 20 de ani la fracţiune de normă pe salariul minim gândiţi-vă ce contribuţii au avut la pensii. Şi pensiile sunt aşa cum sunt şi din această cauză”, a susţinut el.

Potrivit inspectorului general de stat Dantes-Nicolae Bratu, şeful Inspecţiei Muncii, la nivel naţional în programul REGES/REVISAL sunt înscrise 6.593.847 contracte muncă, din care 1.144.168 contracte parţiale şi 5.533.587 salariaţi. Dintre contractele parţiale existente, vineri erau înregistrate 324.055 contracte cu normă de patru ore şi 315.993 contracte cu normă de două ore.

Comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut situaţia este în creştere. La sfârşitul lunii ianuarie 2021, la nivel naţional erau înregistrate 1.801.705 contracte de muncă parţiale, 297.326 fiind cu program de muncă de două ore şi 304.334 cu program de muncă de patru ore. AGERPRES