În articolul din cotidianul Haaretz, citat de AFP, Bennett relatează că după alegerile din martie – al patrulea scrutin în mai puţin de doi ani – Netanyahu, aflat la sfârşit de mandat, intenţiona să-şi păstreze postul. Actualul premier, care obţinuse un rezultat electoral bun, încerca să formeze o nouă coaliţie, cu ajutorul căreia să preia conducerea guvernului.
„Când şi-a dat seama că nu am de gând să îl las să târască Israelul în cea de-a cincea rundă de alegeri, m-a ameninţat cu adevărat”, susţine Bennett. Cuvintele lui Netanyahu ar fi fost: „Ascultă, dacă înţeleg bine ce vrei să faci, trebuie să ştii că voi porni împotriva ta toată maşinăria mea de război (…) şi mai vedem noi”.
Potrivit lui Bennett, rivalul său politic, de care fusese apropiat în trecut, se referea la „armata lui de boţi (programe informatice care efectuează automat acţiuni pe internet – n. red.), de grupuri online, de oameni de la radio, televiziune şi din reţelele sociale”.
Ameninţările l-au determinat pe Bennett, lider al dreptei naţionaliste aliate în mod natural cu formaţiunea Likud a lui Netanyahu, să prefere o alianţă eterogenă cu partide de dreapta, centru şi stânga, alături o formaţiune arabă. „Ceva s-a schimbat atunci la mine. Mi-am dat seama că (…) dacă nu iau o decizie, ţara nu va scăpa.
Noua coaliţie a pus capăt, în iunie anul trecut, perioadei de 12 ani – un record în istoria ţării – în care Netanyahu s-a aflat în fruntea guvernului Israelului. El este inculpat din mai 2020 pentru corupţie, abuz de încredere şi deturnare de fonduri, în mai multe dosare.
Netanyahu susţine că este nevinovat, acuză justiţia de o „lovitură de stat” împotriva sa şi a refuzat luni să încheie un acord pentru negocierea unei condamnări. Bennett a afirmat că nu doreşte să îl vadă în închisoare. AGERPRES