Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.8/1996, în scopul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/789 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a normelor privind exercitarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune şi anumitor retransmisii ale programelor de televiziune şi radio şi de modificare a Directivei 93/83/CEE a Consiliului şi a Directivei (UE) 2019/790 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor şi drepturile conexe pe piaţa unică digitală şi de modificare a Directivelor 96/9/CE şi 2001/29/CE, în scopul asigurării securităţii juridice a acestui domeniu, precum şi pentru menţinerea unui nivel ridicat de protecţie a titularilor de drepturi.
„Această transpunere de directivă este foarte importantă, pentru că reglementează în interesul celor care în România emit drepturi de autor. Vorbim de artişti, de cei care produc plusvaloare în sectorul cultural. (…) Această directivă este o îmbunătăţire remarcabilă a ceea ce înseamnă drepturile de autor şi a sectorului cultural-creativ”, a afirmat preşedintele comisiei pentru cultură Iulian Bulai (USR).
Proiectul prevede şi drepturi pentru categoria editorilor de presă, a mai precizat Bulai.
„Editorul de publicaţii de presă este furnizorul de servicii la iniţiativa, pe răspunderea editorială şi sub supravegherea căruia este publicată, în orice formă de mass-media, scrisă sau online, o publicaţie de presă în sensul dispoziţiilor prezentei legi”, precizează textul adoptat, la propunerea senatorului PSD Lucian Romaşcanu.
De asemenea, au fost introduse două categorii care nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor şi anume: fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice şi altele asemenea, precum şi materialele rezultate dintr-un act de reproducere a unei opere de artă vizuală, a cărei termen de protecţie a expirat, cu excepţia cazului în care materialul rezultat din actul de reproducere este original, în sensul că reprezintă o creaţie intelectuală proprie a autorului.
„Se consideră că o operă sau un alt obiect protejat se află în afara circuitului comercial, atunci când se poate presupune, cu bună credinţă, că întreaga operă sau întregul obiect protejat nu se află la dispoziţia publicului prin canalele comerciale obişnuite, după ce s-a depus un efort rezonabil pentru a determina dacă sunt disponibile publicului”, mai prevede un text nou introdus.
Proiectul mai prevede şi că „atunci când acordă licenţe neexclusive sau îşi cesionează drepturile exclusive pentru exploatarea operelor sau a altor obiecte protejate, autorii şi artiştii interpreţi sau executanţi au dreptul să primească o remuneraţie adecvată şi proporţională în raport de valoarea economică a drepturilor autorizate sau cesionate, ţinând cont de contribuţia la ansamblul operei sau al altor obiecte protejate sau de exploatarea lor efectivă, precum şi de practicile de piaţă”.
Fără să reprezinte regula şi în lipsa unor clauze contrare, plata unei sume forfetare poate constitui o remunerare adecvată şi proporţională. La punerea în aplicare a acestor dispoziţii se ţine seama de principiul libertăţii contractuale şi de cel al unui just echilibru între drepturile şi interesele părţilor, fiind utilizate mecanisme precum acordurile colective sau contractele colective de muncă, după caz, se mai arată în textul adoptat.
Camera Deputaţilor este for decizional. AGERPRES