Într-un comunicat al Executivului se arată că decizia a fost luată în contextul în care ambele posturi ocupate de judecătorii români la Tribunalul UE vor deveni vacante începând cu data de 1 septembrie 2022.
În cuprinsul memorandumului adoptat de Executiv se arată că „mandatul candidatului României propus în urma procedurii de selecţie derulate în intervalul aprilie-iunie 2021 acoperă o perioadă reziduală, acesta fiind de 10 luni (27 octombrie 2021 – 31 august 2022), iar „mandatul celui de al doilea judecător român la Tribunalul UE este un mandat scurt, de 3 ani, care urmează să expire tot pe 31 august 2022”.
Conform documentului, în urma analizei efectuate cu privire la situaţia mandatelor celor doi judecători români în funcţie, prin raportare la soluţiile procedurale posibile în vederea nominalizării candidaţilor României pentru mandatele care încep la 1 septembrie 2022, au rezultat următoarele: „În principiu, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe consideră că abordarea standard constă în desemnarea candidaţilor pentru posturile de judecător la Tribunalul UE pe baza unor proceduri naţionale de selecţie riguroase, transparente şi imparţiale, numai cu titlu excepţional putând fi avută în vedere prelungirea mandatelor judecătorilor în funcţie. În prezent, există circumstanţe speciale – inter alia, exercitarea de către judecătorii actualmente în funcţie a unor fracţiuni de mandat – care ar justifica, cu titlu excepţional, prelungirea mandatelor actualilor judecători români la Tribunalul UE”.
Se precizează că argumentele pe care se întemeiază propunerea de prelungire a mandatelor actualilor judecători români sunt, în esenţă, următoarele:
– Actualii judecători români la Tribunalul UE au trecut, anterior primei nominalizări, prin proceduri naţionale de selecţie riguroase, transparente şi imparţiale (iulie – septembrie 2018, respectiv aprilie – iunie 2021);
– Cei doi judecători au primit aviz pozitiv de la Comitetul 255 cu ocazia primei numiri în funcţie;
„În ceea ce priveşte înnoirea mandatelor judecătorilor în funcţie ai instanţei UE, potrivit ultimului raport de activitate al Comitetului 255, acesta nu exclude posibilitatea de a acorda aviz negativ în cazul în care apreciază că respectiva persoană nu a deţinut sau nu mai deţine abilităţile cerute pentru exercitarea celor mai înalte funcţii jurisdicţionale (Curtea de Justiţie), respectiv a unor înalte funcţii jurisdicţionale (Tribunal). Cu toate acestea, din statisticile privind activitatea Comitetului 255 rezultă risc zero de aviz negativ al acestui comitet în situaţia înnoirii mandatelor judecătorilor în funcţie, în toate cazurile de acest fel fiind formulat aviz favorabil”, se explică în memorandum.
Comitetul 255 emite un aviz consultativ cu privire la capacitatea candidaţilor propuşi de fiecare stat membru de a exercita funcţiile de judecător, înainte ca guvernele statelor membre să facă nominalizările. AGERPRES