Cîţu: La Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională să întrebăm de ce inflaţia rămâne mare în 2022

„În România avem două instituţii care, prin politicile lor, pot să alimenteze creşterea preţurilor sau pot să reducă preţurile. Aici e vorba de Banca Naţională şi de Ministerul Finanţelor. Ce poate Ministerul Finanţelor să facă este să dea un semnal clar că va reduce deficitul în acest an şi eu vă garantez 100% că preţurile vor scădea. Dacă MF spune – ne asumăm deficitul bugetar anul acesta şi ar merge în acea direcţie, vă garantez că preţurile vor scădea. La fel şi Banca Centrală, dacă vine şi îşi asumă dobânzi real-pozitive, vă garantez că inflaţia va scădea. Avem două instituţii, răspunsurile sunt acolo. Dacă inflaţia rămâne mare anul acesta, acolo trebuie să întrebăm de ce, la MF şi BNR, de ce inflaţia rămâne mare în 2022”, a susţinut Cîţu, în contextul unei întrebări pe acest subiect.

El a adăugat că discutat pe această temă la nivel politic şi în Ministerul Finanţelor, însă măsurile de redresare pe care el le-a avansat nu au fost susţinute.

„De fiecare dată, propunerile sau măsurile pe care eu le avansez prin intermediul şi secretarilor de stat sau prin intermediul dumneavoastră (n.r. presei), public, nu au găsit susţinere nici în PNL, nici la Ministerul Finanţelor şi repet, mă întreb de ce nu, pentru că, până una-alta, cea mai bună performanţă economică a fost în momentul în care România a fost condusă de PNL în 2020-2021”, a precizat Cîţu.

În context, preşedintele Senatului a spus că deficitul bugetar „foarte mare” pentru luna martie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, este cauzat de revenirea la „metehne vechi”, după ce au fost eliminate în 2020, respectiv neplata la timp a facturilor.

„Este pentru prima oară în 12 luni când deficitul creşte faţă de aceeaşi lună a anului precedent, este un deficit foarte mare pentru luna martie, de 6 miliarde de lei, şi vine în contextul în care totuşi nu s-au restituit banii companiilor pe primele trei luni de zile, aproape 2 miliarde de lei mai puţin decât am restituit anul trecut, în plină pandemie, cu economia care nu funcţiona 100%. Dacă restituiau şi acele 2 miliarde, deficitul era şi mai mare, era cu 2 miliarde în plus. Asta înseamnă că în continuare revenim la metehne vechi, pe care noi le-am eliminat în 2020, acelea de a nu plăti la timp facturile şi ar fi bine ca Ministerul Finanţelor să prezinte o situaţie a deconturilor pentru concedii medicale, de exemplu”, a afirmat Cîţu.

Potrivit acestuia, companiile din România „au nevoie de cash, de lichidităţi, nu poţi să prezinţi o situaţie economică pe spatele acestor companii”.

„Îmi este teamă că din nou privaţii sunt cei care vor suporta costurile unor măsuri pe care ei nu le-au susţinut de la început şi îmi este teamă că în continuare vedeţi atitudinea asta, vorbim de speculă într-o ţară în care în Constituţie se spune foarte clar că în România este o economie de piaţă. Lucrurile astea se bat cap în cap”, a conchis Cîţu. AGERPRES