Aproape 80% dintre participanţii la recensământ din etapa de autorecenzare vor profita de ziua liberă oferită

Conform sursei citate, metoda preferată de românii din mediul urban pentru participarea la recensământ este autorecenzarea.

„Recensământul general al populaţiei şi locuinţelor este în plină desfăşurare pe teritoriul României, după amânarea de un an cazată de pandemia Covid-19”, susţin autorii studiului.

Prima etapă, cea de autorecenzare, se va încheia la data de 15 mai, iar începând cu ziua următoare recenzorii vor ieşi pe teren şi vor vizita adresele de unde nu s-a trimis niciun chestionar online.

Conform cercetării, majoritatea românilor din mediul urban care nu au participat la recensământ intenţionează să se autorecenzeze până la jumătatea lunii mai.

„Dacă ne referim la intenţia românilor din mediul urban care nu au participat până în prezent la recensământ, aceştia declară într-o proporţie de 88% că îşi doresc să participe, 68% dintre aceştia preferând modalitatea autorecenzarii”, mai arată sondajul.

În ceea ce priveşte ziua liberă oferită de stat pentru completarea chestionarului de autorecenzare, 74% dintre respondenţi intenţionează să îşi ia liber, în timp ce 26% declară că nu doresc să beneficieze de ziua liberă sau că nu că este cazul (pensionari, nesalariaţi etc).

„Având în vedere că au trecut 11 ani de la ultimul Recensământ general al populaţiei şi locuinţelor, românii din mediul urban sunt de părere că recensământul ar trebui organizat odată la 5 ani sau chiar mai des”, susţin autorii studiului.

Peste trei sferturi dintre românii din mediul urban consideră că acesta ar trebui organizat mai des decât este în prezent.

Cercetarea mai arată că mobilitatea sporită a populaţiei, dezvoltarea rapidă a economiei şi modificările pe plan social ar putea determina o mai mare necesitate pentru români de a avea o imagine clară a structurii populaţiei, actualizată cât mai des.

Românii din mediul urban consideră că principalii beneficiari ai recensământului sunt mai degrabă instituţiile de stat, decât populaţia generală.

Aproximativ 75% dintre români spun că instituţiile administrativ-teritoriale, cele guvernamentale şi cele publice vor beneficia de pe urma organizării recensământului şi doar 50% dintre aceştia consideră populaţia generală un beneficiar.

Printre avantajele organizării recensământului, românii enumeră, în top, o imagine de ansamblu cât mai relevantă a structurii populaţiei (65%) şi posibilitatea calculării exacte a densităţii populaţiei din motive tehnice – consum utilităţi, spaţii publice etc. (64%).

Totodată, neîncrederea populaţiei în instituţiile publice (64%) şi reticenţa populaţiei la a oferi informaţii voluntare (61%) sunt considerate a fi principalele bariere în ceea ce priveşte organizarea recensământului.

Aspectele tehnice ale recensământului, precum costurile de organizare (36%) sau timpul ridicat de completare a chestionarului (23%), sunt luate în considerate mult mai puţin ca dezavantaje ale studiului. AGERPRES