24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
„Din informaţiile disponibile, cancerul urotelial ocupă locul cinci ca incidenţă la nivel mondial, reprezentând 6,6% din totalul cazurilor de cancer şi a şasea cea mai frecventă formă de cancer din UE. În România, aproximativ 2.500 de cazuri noi sunt diagnosticate anual cu carcinom urotelial. Având în vedere profilul de vârstă al pacienţilor, opţiunile de tratamente sunt limitate, calitatea vieţii persoanelor afectate de această boală este impactată major, iar rata de supravieţuire este modestă. Ca şi în cazul celor mai multe afecţiuni oncologice, este nevoie de eforturi susţinute pentru abordarea unor direcţii strategice imediate având ca scop reducerea prevalenţei pe termen mediu şi lung”, a afirmat Diana Păun, la masa rotundă „Diagnostic precoce şi terapii inovatoare pentru pacienţii cu cancer renal şi urotelial”, organizată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Potrivit consilierului prezidenţial, este necesară, în primul rând, implementarea unor politici de prevenţie şi a educaţiei pentru sănătate, având ca scop adoptarea unor comportamente sănătoase şi reducerea factorilor de risc.
În al doilea rând, a completat Diana Păun, trebuie acţionat pentru susţinerea unor rate de supravieţuire mai mari şi îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care se confruntă cu această afecţiune, aceasta însemnând diagnostic precoce, un traseu eficientizat al pacientului, integrarea unor soluţii terapeutice inovatoare în protocoalele clinice, având în vedere nivelul de tolerabilitate scăzut al acestor bolnavi pentru chimioterapie.
Managementul de caz multidisciplinar este o altă direcţie indicată de Păun, care a precizat că acest lucru este necesar dată fiind multitudinea de morbidităţi asociate.
În opinia sa, este nevoie şi de extinderea componentei de paliaţie şi de operaţionalizarea registrului de boală care să permită colectarea datelor epidemiologice şi fundamentarea de politici bazate pe dovezi.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Marius Tiberiu Brădăţan a subliniat importanţa depistării precoce a cazurilor de cancer şi a activităţii de prevenţie.
„Ştim cu toţii că am trecut printr-o perioadă de pandemie în care accesul pacienţilor cu boli cronice, cu alte boli decât infecţia cu SARS-COV-2 a fost mult îngreunat şi s-a constatat o scădere, dar, de fapt, o scădere artificială a numărului de pacienţi diagnosticaţi. Iată că ne revenim şi, de fapt, constatăm că nu este o scădere, ci, probabil, vom avea o creştere a diagnosticării unor astfel de cancere, inclusiv cancerele care ţin de sfera urogenitală. În conformitate şi cu planurile europene noi ne propunem ca, pe lângă o depistare precoce a cancerului, să avem şi o activitate de prevenţie cât mai susţinută. Dacă informăm mai bine publicul larg poate că vom avea şi o diagnosticare mai uşoară şi vom avea şi evitarea apariţiei unor astfel de cazuri de cancere şi desigur cu cât mai repede le putem diagnostica cu atât mai facil este tratamentul şi cu atât rata de succes a tratamentului este mai bună”, a arătat secretarul de stat.
El a spus că este foarte bine că România are un plan naţional pentru combaterea cancerului, care a devenit parte integrantă a Strategiei naţionale pentru sănătate pe perioada 2022 – 2030.
„De la strategie trebuie să trecem şi la faptele care trebuie să confirme statistic prin cifre că noi reuşim să diagnosticăm mai mulţi pacienţi şi să tratăm mai bine pacienţii pe care îi avem”, a susţinut Brădăţan.
Preşedintele Comisiei de sănătate publică din Senat, Adrian Streinu Cercel, şi-a manifestat speranţa operaţionalizării cât mai rapide a Registrului Naţional de Cancer.
„Mi-aş dori să văd cât se poate de repede Registrul Naţional de Cancer, să îl vedem operaţional, astfel încât să nu ne mai plimbăm de colo colo câţi sunt, cum sunt, pe unde sunt şi să văd şi standardizare. Este cât se poate de importantă la acest domeniu”, a afirmat el. AGERPRES
