SĂ FIU ȘI SĂ RĂMÂN CEL DREPT

Mistificat mă simt când văd în mine
Partea de suflet dezmembrată
Așa cum ochiul lăcrimează
Cântecul ars și mintea beată

Mă scol și mă ridic, mă duc
În spațiul cosmosului treaz
În spate vreau ca să îmi urc
Calul ce mi se pare breaz

Sunt viu sau mort aș fi, te cred
Că inima se-ntoarce piept
Ca în mormânt cum stau biped
Să fiu și să rămân cel drept.

Se vede-n zare orizontul
Cu ceață-mpresurat, ascuns
Și scaldă în lumină ciotul
Pe care stă cel ce-a fost uns.

ADI CRISTI