24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Ministerul Apărării rus a anunţat joi că, în total, 1.730 de militari ucraineni, care se aflau baricadaţi în reţeaua de tuneluri a combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, s-au predat începând de luni, relatează France Presse şi EFE.
„În cursul ultimelor 24 de ore, 771 de combatanţi ai regimentului naţionalist Azov au ieşit din oţelăria Asovstal din Mariupol. În total, din 16 mai până în prezent, 1.730 de combatanţi, între care 80 răniţi, au fost luaţi prizonieri”, a indicat ministerul rus într-un comunicat.
Totodată, ministerul a difuzat o înregistrare video care arată militari ucraineni părăsind combinatul siderurgic şi sunt percheziţionaţi de către soldaţi ruşi înainte de a se urca în autobuze. Dintre ucraineni, mai mulţi pot fi văzuţi mergând cu greu, sprijinindu-se pe beţe şi cârje sau fiind ajutaţi de alţi camarazi, iar unii au bandaje pe braţ, la ochi sau la picioare.
„Toţi cei care au nevoie de tratament spitalicesc primesc asistenţă în instituţii medicale” în localitatea Novoazovsk – aflată sub controlul Rusiei în autoproclamata republică populară Doneţk – şi în oraşul Doneţk, capitala regiunii, a indicat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, citat de EFE.
Rusia nu a indicat câţi apărători mai sunt încă în oţelărie după trei zile de „predare”, aşa cum numeşte Moscova plecarea soldaţilor din Azovstal, sau „evacuare”, aşa cum o consideră Kievul, care nu a mai dat detalii despre operaţiune de marţi dimineaţă din cauza sensibilităţii procesului de negociere.
Aceşti militari se retrăseseră de mai multe săptămâni în galeriile subterane ale imensului combinat siderurgic Azovstal, devenind un simbol internaţional al rezistenţei în faţa ofensivei ruse declanşate la 24 februarie.
Miercuri, după ce 959 de militari se predaseră deja, liderul separatist prorus din Doneţk, Denis Puşilin, afirmase că, iniţial, erau „peste 2.000 de persoane” în oţelărie. El a precizat că niciun comandant de top încă nu se predase.
Autorităţile ucrainene vor să organizeze un schimb de prizonieri de război, dar autorităţile ruse au indicat în repetate rânduri că îi consideră pe unii dintre aceşti soldaţi drept combatanţi neonazişti şi nu s-au exprimat încă public asupra posibilităţii unui schimb, care întâmpina rezistenţă în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) şi din partea separatiştilor proruşi din Donbas. Unii deputaţi ruşi cer judecarea lor şi chiar condamnarea la moarte a „criminalilor de război”, aşa cum îi numesc pe membrii Batalionului Azov.
Potrivit lui Denis Puşilin, de acum revine „tribunalului” să decidă soarta acestor „criminali de război” şi „naţionalişti”.
Portul strategic Mariupol unde se află situat combinatul siderurgic Azovstal a fost în totalitate devastat de lupte.
În acelaşi timp, Rusia a inclus pe lista persoanelor date în urmărire internă pe doi comandanţi ai Batalionului Azov – Serghei Veliciko şi Konstantin Nemicev – pentru o presupusă tentativă de ucidere a cel puţin opt soldaţi ruşi în regiunea ucraineană Harkov, potrivit Interfax şi EFE.
Fişele lor personale apar pe lista Ministerului rus de Interne cu persoanele date în căutare generală „în legătură cu un dosar penal”.
Potrivit Comitetului de anchetă rus, cei doi membri ai Batalionului Azov – regiment pe care parchetul rus a cerut să fie declarat drept organizaţie teroristă şi pe care Moscova îl califică drept ‘nazist’- ar fi implicaţi într-un atentat asupra vieţii a cel puţin opt soldaţi ruşi în regiunea Harkov, în sudul Ucrainei. Cei doi au fost inculpaţi în lipsă de către Moscova, notează EFE. AGERPRES
