ZI DE ODIHNĂ

 

Vino lângă mine

cum ar veni o furtună așezată la masă

învățând câte ceva despre lume

despre cei care vor să respire aerul

sub formă de primenire

și de descătușarea lui ”mie îmi pasă”

 

Vinovat mă simt pedepsit

de atâta lumină dată spre a fi

născocită și nesocotită,

plină de reproșuri strecurate

prin sita care ne reduce dimeniunea

spre același numitor comun

ca o pastă informă și greu de digerat

 

Viscolul din interiorul fulgului de zăpadă

este  porumbelul păcii – suprinsă avalanșă

vinovăția bate cu pumnii în ușă

dislocând liniștea pe la colțuri

E semn de revoltă, e semn de nevinovăție

și peste toate acestea

e semn de încremenire provocată

în interiorul zilei de odihnă.

 

ADI CRISTI