Au fost identificați neuronii care influențează interacțiunile competitive între indivizi

O echipă de cercetători de la Massachusetts General Hospital (MGH) a reușit să identifice neuronii din creier care influențează interacțiunile competitive între indivizi și care joacă un rol esențial în modelarea comportamentului social al grupurilor: „Interacțiunile sociale la oameni și la animale au loc cel mai frecvent în grupuri mari, iar aceste interacțiuni de grup joacă un rol proeminent în sociologie, ecologie, psihologie, economie și științe politice” – spune autorul principal S. William Li, student la doctorat la MGH.

Descoperirile vor fi utile nu numai pentru oamenii de știință interesați de interacțiunile umane, ci și pentru cei care studiază afecțiuni neurocognitive precum tulburarea de spectru autist și schizofrenia, care se caracterizează prin alterarea comportamentului social.

„Ce procese din creier determină comportamentul dinamic complex al grupurilor sociale rămâne puțin înțeles, în parte pentru că majoritatea cercetărilor din domeniul neuroștiințelor de până acum s-au concentrat pe comportamentele perechilor de indivizi care interacționează singuri. Aici, am reușit să studiem comportamentul grupurilor dezvoltând o paradigmă în care cohorte mari de șoareci au fost urmărite fără fir de-a lungul a mii de interacțiuni competitive unice în grup.” –  S. William Li. 

Li și colegii săi au descoperit că rangul social al animalelor în cadrul grupului era strâns legat de rezultatele competiției, iar prin examinarea înregistrărilor de la neuronii din creierul șoarecilor în timp real, echipa a descoperit că neuronii din regiunea cingulară anterioară a creierului stochează aceste informații despre rangul social pentru a informa deciziile viitoare.

„În mod colectiv, acești neuroni dețineau reprezentări remarcabil de detaliate ale comportamentului grupului și ale dinamicii acestora în timp ce animalele concurau împreună pentru hrană, pe lângă informațiile despre resursele disponibile și rezultatul interacțiunilor lor anterioare„, explică autorul principal Ziv M. Williams, MD, medic neurochirurg oncolog la MGH. „Împreună, acești neuroni ar putea chiar să prezică succesul viitor al animalului cu mult înainte de începerea competiției, ceea ce înseamnă că, probabil, au condus comportamentul competitiv al animalelor în funcție de cei cu care au interacționat„.

Manipularea activității acestor neuroni, pe de altă parte, ar putea crește sau diminua în mod artificial efortul competitiv al unui animal și, prin urmare, ar putea controla capacitatea acestuia de a concura cu succes împotriva altora. „Cu alte cuvinte, am putea regla în sus și în jos efortul competitiv al animalului și să facem acest lucru în mod selectiv, fără a afecta alte aspecte ale comportamentului lor, cum ar fi simpla viteză sau motivația„, spune Williams.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature. 

Identificarea neuronilor care controlează aceste caracteristici poate ajuta oamenii de știință să conceapă experimente pentru a înțelege mai bine scenariile în care creierul este conectat diferit.

Sursa: sciencedaily.com