FALS TRATAT DE VÂNĂTOARE

 

Lasă trecerea să-mi taie calea

să-mi iasă în față ca o haită de lupi

și să mă atace

cum inima sare la beregata apusului

așa cum se întâmplă de fiecare dată…

 

Lasă cântecul să-mi spânzure în cuier

puțin mai jos de buzunarul de la piept

locul în care mi-ai croit

ascunzătoarea secretă

în care-mi port manuscrisele

 

Lasă uitarea să-și facă treaba

cum și-o mai face cu ciudă

guma de șters

există astfel o șansă în plus

să eliberăm spații din neșansa noastră

de a da tot timpul greș.

 

Greșeala noastră este

greșeala greșiților noștri

și dau să-mi ridic privirea pe bolta cerească

privind în ochi tăi de mănăstire.

 

Aș! Nici vorbă! Exiști dincolo de vorbe

dincolo de cântec,

exiști în inima mea icoană

și de jur împrejur

exiști dezlănțuire!

 

ADI CRISTI