Aerul
se desprinde
ca o pojghiță
de dintele
din față
Respirăm, respirăm
Bogăția ne curtează
Subțire și strălucitoare
Bogăția ne ține de mână
Ca pe un buchet
De lăcrămioare
Parfumul sălbatic
ne inundă
și ne leagă de nas
un deget
O taină în urma căreia
Hipnotic respiră
Caii
Și-n urma aburului
Crește iluzia
ca Fata Morgana
De concentrându-ne
asemenea limpezirii
zbaterii
o liniște adusă
cât mai aproape de mal.
ADI CRISTI