Președintele CJ Iași, Costel Alexe, trimis în judecată de DNA în dosarul “Tabla”

Președintele Consiliului Județean (CJ) Iași, Costel Alexe, a fost trimis în judecată de procuroreii anticorupție într-un dosar în care este acuzat de luare de mită și instigare la delapidare după ce, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, ar fi primit de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic mai multe produse din tablă, a informat luni, într-un comunicat, Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Comunicat DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

ALEXE COSTEL, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– instigare la delapidare,

Persoană fizică, la data faptelor director general în cadrul unei societăți comerciale cu activitate în siderurgie, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– dare de mită,
– delapidare,
– participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,

Cinci persoane fizice, pentru săvârșirea unor infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată comise sub forma autoratului și a participației improprii.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
La data de 6 aprilie 2020, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.
Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză. Valoarea foloaselor ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societății respective, trimis în judecată în prezenta cauză, și se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului. Ulterior, pentru a crea o aparență de legalitate scoaterii din gestiune și remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeași cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociație controlată de ceilalți trei inculpați, persoane fizice. În perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, pentru a-și crea un „alibi juridic” necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleași trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile, etc.). În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor primite în contextul de mai sus. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză. Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție. Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

În replică la comunicatul DNA, președintele CJ Iași, Costel Alexe, a dat publicității, în această după amiază, o declarație de presă în care respinge acuzațiile formulate de procurori, afirmând că își va dovedi nevinovăția în instanță.

Integral, mai jos, declarația de presă a președintelui CJ Iași, Costel Alexe:

Cred în adevăr!

Deși pare paradoxal, astăzi, în urma acestei noi etape judiciare, o parte din mine capătă încredere și speranță că după mai bine de un an, am ocazia să îmi demonstrez nevinovăția și adevărul să iasă la iveală, oprind această campanie furibundă de denigrare la adresa mea și a familiei mele.

Am spus din capul locului că vreau ca acest dosar să fie finalizat cât mai repede pentru că telejustiția și adversarii politici nu au făcut decât să rostogolească în aceste 18 luni fel de fel de supoziții, neadevăruri, dezvoltând teorii și scenarii care nu au nimic în comun cu realitatea și adevărul.

De astăzi pot vorbi liber, pot să mă apăr și să demontez piesă cu piesă un dosar care este construit pe speculații, un dosar care a ținut agenda publică la nevoie, adică atunci când au trebuit să fie reașezate taberele politice, când au trebuit să fie bifate țintele de integritate, când a fost nevoie de o pârghie.

Toate aceste aspecte le voi dezvolta la momentul potrivit.

Astăzi, în schimb, o spun răspicat și timpul va demonstra: nu am cerut și nu am condiționat niciodată în cariera mea publică, cu atât mai puțin în perioada cât am fost ministru, exercitarea atribuțiilor de primirea vreunui folos material sau orice fel de avantaj.

Mi-am exercitat cu bună credință toate funcțiile publice avute, iar demnitatea de ministru în guvernul României este fără echivoc un privilegiu pe care puțini oameni reușesc să îl aibă. Tocmai de aceea, în perioada cât am ocupat funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, mi-am îndeplinit cu mare răspundere atribuțiile, mi-am propus cu adevărat să produc o schimbare în sistem și să ating obiectivele asumate de România în raport cu Uniunea Europeană în materie de politici de mediu: reducerea poluării, reducerea tăierilor ilegale de arbori, creșterea suprafețelor de terenuri împădurite, închiderea depozitelor de deșeuri neconforme, creșterea gradului de colectare selectivă și atingerea țintelor de reciclare.

Pe toate aceste capitole, distinct, am avut rezultate concrete, am întreprins măsuri și am avut o politică transparentă în fruntea ministerului, agenda de lucru fiind publică și deschisă. Totodată, permanent, am avut dialog cu asociațiile de profil, cu ong-urile de mediu, cu sindicatele, cu publicul larg, cu partenerii instituționali, cu instituțiile statului cu care am lucrat îndeaproape pentru a soluționa toate aceste probleme stringente cu care România se confruntă încă în materie de mediu.

Vizitele în teren, constituirea grupurilor de lucru, elaborarea măsurilor, elaborarea legislațieisunt componente și etape esențiale în cunoașterea și soluționarea unor probleme semnalate, indiferent de domeniul de activitate.

Revenind la fondul problemei semnalate de organele de cercetare penală, legislația este publică, este accesibilă oricui și,cel mai important aspect,este neschimbată din 2013 și statuează fără echivoc un lucru: ministrul mediului nu are atribuții, nu poate influența, nu poate modifica, nu poate interveni în procedura de acordare a certificatelor verzi!

Singura atribuție a ministerului avizator este ordinul de ministru prin care lista cu beneficiarii este publicată spre transparență.

Repet pentru a nu lăsa loc de interpretări: indiferent de numele ministrului, el nu poate influența procesul de acordare, care este un automatism pe care ministrul, la finalul procedurii tehnice, îl semnează spre a-l face public.Acest lucru îl poate spune orice funcționar debutant din cadrul Ministerului Mediului sau al Agenției pentru Protecția Mediului.

Drept dovadă, combinatul siderurgic Liberty Galați a primit și în 2018 și în 2019 și în 2020 aproape același număr de certificate verzi. Absurdul situației este că pe procedura de avizare eu nici măcar nu figurez ca semnatar, lucru iarăși știut și consemnat de documentele avute la dispoziție de procurori, dar ignorat.

Să fie rea voință sau alte interese nu știu, dar am constatat cu uluire și am fost siderat să citesc că mi se impută faptul că în mandatul meu au fost organizate două întâlniri de lucru pentru a identifica soluții și a stabili calendare de progres pentru închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Cu alte cuvinte, mi se impută faptul că am făcut demersuri în conformitate cu cerințele Comisiei Europene pentru a evita încă un infringement pe mediu la adresa României. Închiderea depozitelor neconforme de deșeuri a fost și este tema oricărui ministru al mediului, indiferent că îl cheamă Costel Alexe sau Popescu.

S-au făcut interceptări peste interceptări, fără a se identifica o probă concretă împotriva mea. Speculații și acuzații care au făcut deliciul presei și a celor împătimiți după telejustiție.

Au fost 18 luni grele pentru mine și familia mea, au fost 18 luni în care investigatorii au tergiversat foarte mult acest dosar, din lipsă de probe, din lipsa unui denunțător, din lipsa faptelor imputate, sperând doar că presiunea opiniei publice și stresul organelor de cercetare penală va determina pe cineva să recunoască niște fapte sau acțiuni care nu au avut loc.

De acum încolo, voi avea posibilitatea să îmi demonstrez nevinovăția. Sunt încrezător că adevărul va fi scos la lumină, iar la finalul acestei etape voi putea arăta tuturor că sunt un om de bună-credință și nu am încălcat legea.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.