Romaşcanu: Avem banii pentru restaurarea Muzeului Naţional de Istorie a României

„În urma acordului cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, avem finanţarea asigurată pentru ca, în următorii cinci ani maxim, Muzeul Naţional de Istorie a României să fie restaurat şi să arate aşa cum ne dorim, să reuşim să ştergem această pată pe care o ducem după noi, din păcate, de prea mulţi ani. Deci avem banii pentru Muzeul Naţional de Istorie”, a spus Romaşcanu, la finalul unei conferinţe de presă dedicată readucerii în ţară a două monede antice de aur, recuperate recent din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Ministrul Culturii a precizat pentru AGERPRES, că suma estimată pentru MNIR este „undeva la 105 – 110 milioane de euro”.

„Iar următorul pas este ca împreună cu domnul director (Ernest Oberlander Târnoveanu – n.r.) să facem demersurile necesare pentru achiziţia proiectului. Şi vom găsi cea mai rapidă (…) cale, pentru că, dacă ştiţi, am mai avut o dată posibilitatea să facem muzeul, iar conflictul juridic pe care a trebuit să-l pornească muzeul pentru a respecta caietul de sarcini a omorât…. Şase ani au fost pierduţi din cauza unui eşec în achiziţia proiectului, nu ne mai permitem să mai păţim o dată aşa ceva”, a adăugat Lucian Romaşcanu.

Potrivit directorului general al MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu, restaurarea clădirii muzeului a început în septembrie 2002 şi s-a oprit în 2006, din cauza încălcării prevederilor legale privind investiţiile.

„În 2015 am încercat să organizăm un concurs de soluţii, care, din păcate, a fost un mare eşec. Am pierdut mai bine de şase ani în dispute judiciare cu Ordinul Arhitecţilor. În acest moment se deschide o nouă perspectivă. Sper ca ea să fie una care să ducă la consolidarea clădirii, la restaurarea şi la refacerea muzeului şi deschiderea lui pentru public pentru că în acest moment, de 20 de ani, muzeul este doar parţial vizitabil”, a declarat Oberlander Târnoveanu pentru AGERPRES.

El a reamintit că în momentul în care vor începe lucrările vor trebui relocate atât patrimoniul, cât şi laboratoarele şi birourile instituţiei.

„Este o mare încercare, pentru că, până acum, niciun muzeu din România nu a trecut printr-un asemenea proces complex de a reloca patrimoniul, de a face un nou proiect şi apoi de a vedea refăcută clădirea, consolidată şi adaptată funcţionalităţii de muzeu, pentru că această clădire a fost construită între 1894 şi 1899 ca sediu al Poştei. Deci nu este o clădire pentru un muzeu şi mai ales pentru un muzeu modern din secolul al XXI-lea din Europa”, a mai spus directorul general al MNIR. AGERPRES