24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Acum exact un an, în zorii zilei de 7 iunie 2021, haitienii aflau că preşedintele Jovenel Moise a fost asasinat de un comando înarmat. Acum, ancheta crimei pare să se fi împotmolit: nu se cunosc nici motivul, nici cei care au comandat asasinatul, iar situaţia politică din Haiti este toxică, observă marţi AFP.
Se pare că atacatorii au intrat cu uşurinţă în reşedinţa preşedintelui, fără a întâmpina rezistenţă din partea unităţilor de elită însărcinate cu paza şi protecţia.
După numai câteva ore, poliţia haitiană a arestat circa 20 de suspecţi, din care 18 foşti militari columbieni.
Rapiditatea deosebită a forţelor de ordine a fost însă urmată de proceduri judiciare foarte lente în Haiti şi în Statele Unite, ceea ce – apreciază AFP – reduce şansele de a afla adevărul. Dosarul a trecut pe la cel puţin cinci judecători de instrucţie, însă niciunul dintre aceştia nu a inculpat oficial vreunul din cei circa 40 de suspecţi aflaţi în arest preventiv.
La Port-au-Prince nu există încă un nou preşedinte şi nu se întrevede măcar o dată pentru alegerea unui şef al statului. În capitală, sediul procuraturii este ocupat de una din multele bande de infractori care controlează porţiuni mari din teritoriul haitian. Răpirile sunt tot mai frecvente în una din ţările cele mai sărace din Caraibe. Ancheta este îngreunată şi de posibila implicare a prim-ministrului.
Numit în fruntea guvernului la numai două zile după asasinarea lui Moise, premierul Ariel Henry este bănuit că a discutat de mai multe ori la telefon cu unul din principalii suspecţi, la câteva ore după atentat. Citat de un procuror pentru a da explicaţii, şeful executivului nu s-a prezentat, ci a declarat că demersul judiciar este „o diversiune”. Ulterior, el l-a concediat pe magistratul respectiv şi a numit un nou ministru al justiţiei.
Văduva fostului preşedinte, Martine Moise, rănită grav în timpul atacului, a refuzat invitaţia la ceremonia de omagiere a celui ucis, comentând că a fost invitată de „un şef de guvern care face obiectul unor prezumţii grave de asasinat”.
Parlamentul haitian nu este funcţional de doi ani. Jovenel Moise nu a mai organizat alegeri legislative după ce a ajuns la putere în 2017. În lipsa unui preşedinte, nu se pot face nici numiri de judecători la Curtea de Casaţie, deci sistemul judiciar este de asemenea afectat.
Henry conduce de facto o ţară subminată de nesiguranţă şi nu reuşeşte să prezinte un calendar electoral pentru a permite reluarea funcţionării statului şi a acorda legitimitate conducerii.
O speranţă pentru unii haitieni vine de la justiţia din Statele Unite, care a inculpat trei suspecţi la Miami. Poliţia din Haiti stabilise deja că atentatul a fost rezultatul unui complot incitat din statul american Florida, iar mercenarii columbieni au fost recrutaţi de o firmă de securitate din Miami.
Unul din cei vizaţi de ancheta din SUA este Mario Palacios, cetăţean columbian, suspectat că a fost unul din cei cinci bărbaţi înarmaţi care au intrat în camera lui Moise. El a fost inculpat în ianuarie, odată cu Rodolphe Jaar, care are dublă cetăţenie, haitiană şi chiliană. În iunie, a fost pus sub acuzare pentru complicitate încă un suspect, fostul senator haitian John Joel Joseph.
În aprilie, un judecător american a decis însă secretizarea unora din probele din dosarul de la Miami, pe motiv că printre suspecţi se numără şi doi foşti informatori ai agenţiei antidrog a Statelor Unite, DEA, şi un fost informator al FBI, Biroul Federal de Investigaţii din SUA.
În noiembrie anul trecut, un alt posibil participant la conspiraţia criminală fusese arestat pe aeroportul din Istanbul, însă justiţia turcă a respins luni cererea de extrădare în Haiti şi l-a eliberat.
O sursă judiciară haitiană a declarat AFP – sub rezerva anonimatului, având în vedere sensibilitatea subiectului – că „nu vede cu ochi buni” faptul că Statele Unite îşi permit să protejeze anumite informaţii. „O întreagă latură a poveştii va rămâne necunoscută”, apreciază persoana respectivă. AGERPRES
