Bihor: Coligatul Revistei ”Familia” cu debutul lui Eminescu şi cojocul binşenesc au devenit tezaur naţional

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC), Adriana Ruge, a declarat, pentru AGERPRES, că au fost aprobate, în şedinţele din luna martie şi luna mai ale acestei comisii, dosarele de clasare în categoria Tezaur şi se aşteaptă ordinul de clasare.

„A fost un proiect comun în colaborare cu Muzeul Ţării Crişurilor. Intrând în inventarul patrimoniului naţional, aceste obiecte au un regim special de protecţie,” a precizat Adriana Ruge.

Custodele Muzeului „Iosif Vulcan”, scriitorul Ioan F. Pop, a explicat că un coligat cuprinde mai multe reviste, pe un an de obicei, legate la un loc.

„Trebuie menţionat că acest coligat este donaţia generalului Lazăr Cârjan, un mare bibliofil şi om de cultură. Eram în relaţii foarte bune, amicale, cu el. Odată, ne-am întâlnit într-un complex comercial şi, tot vorbind, am aflat de colecţiile lui originale. Am făcut nişte demersuri, dar meritul imens este al generalului. Şi a donat nu doar un coligat, ci trei coligate, unul fiind cu debutul lui Eminescu. Este cea mai importantă piesă din Muzeul ‘Iosif Vulcan’ „, a declarat marţi, pentru AGERPRES, Ioan F. Pop.

Potrivit Adrianei Ruge, DJC Bihor a întreprins, în anul 2021, mai multe acţiuni de identificare ale bunurilor culturale mobile din judeţ de valoare naţională şi chiar universală. În funcţie de semnificaţia lor, de vechimea, de unicitatea sau raritatea lor, bunurile mobile pot fi incluse în tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil, dacă au o valoare excepţională pentru umanitate, sau în fondul patrimoniului cultural naţional mobil, dacă au o valoare deosebită pentru România.

Astfel, la iniţiativa DJC, în colaborare cu deţinători de bunuri culturale, au fost selectate pentru clasare: coligatul ce cuprinde numărul revistei „FAMILIA – fóia enciclopedica şi beletristica cu ilustraţiuni” în care poetul naţional Mihai Eminescu a debutat în anul 1866 cu poezia „De-aş avea” din colecţia Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”, secţie a Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal Oradea, respectiv celebrul cojoc „binşenesc”, aparţinând Muzeului Municipal Beiuş. Cuvântul binşenesc derivă de la denumirea populară a oraşului Beiuş, anume Binş.

Au fost supuse procedurii de clasare două cojoace „binşeneşti” din colecţia Muzeului Municipal Beiuş care, pentru întrunirea punctajului de clasare, au necesitat lucrări de conservare şi restaurare, intervenţii realizate la Muzeul Naţional Astra din Sibiu cu finanţarea DJC Bihor. Dosarele de clasare transmise Ministerului Culturii au fost întocmite de experţi acreditaţi, angajaţi ai Muzeului Ţării Crişurilor Oradea.

În atenţia DJC Bihor s-a aflat şi continuă să se afle şi arhitectura industrială din Oradea, categorie din care până în prezent nu s-a clasat nici un obiectiv. A fost finalizată procedura de clasare pentru Ansamblul Fostei Remize de Tramvaie Oradea, ca urmare a aprobării dosarului de clasare în comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii; s-a continuat procedura de clasare pentru Fosta Fabrică de Spirt şi Drojdie „Adolf Moskovits şi Fiii”, str. Evreilor Deportaţi nr.13 A, corpurile C1,C5,C8, declanşată anterior anului 2021 (documentaţia transmisă Ministerului Culturii se aflată pe circuitul de analiză a comisiilor). Cu aprobarea Comisiei Zonale a Monumentelor istorice (CZMI), în anul 2022 s-a declanşat procedura de clasare pentru Depoul CFR Staţia Oradea, din str. Bihorului nr. 2 – 5. AGERPRES