Protestatarii scandează: „Raportaţi, raportaţi, nu mai ignoraţi!” şi „Fără nosocomiale, transparenţă în spitale!”, „Vrem spital să ne tratăm, nu vrem să ne infectăm”, „Rafila, ţi-am adus pastila. Vrem raportarea nosocomialelor, nu gargară în comisii!”.
Membrii Declic au cu ei o pastilă uriaşă, denumită simbolic „Raportin Forte”.
„Vedem în continuare promisiuni. (…) Considerăm că un sistem de raportare, monitorizare, transparentizarea datelor este primul pas necesar pentru combatarea eficientă a nosocomialelor. Avem astăzi şi o întâlnire cu doamna secretar de stat Adriana Pistol. Noi vrem să mergem cu petiţia. Mergem şi cu această pastilă, înăuntru sunt câteva mesaje ale membrilor Declic, susţinători ai petiţiei, care au aici semnăturile. Vrem să cerem nişte informaţii clare. Vrem să înţelegem. Am înţeles acum că se va face un studiu de prevalenţă în următoarea perioadă. Este foarte puţin, dar să zicem că este un prim pas. (…) Noi avem impresia că nu se acordă atenţia cuvenită acestei probleme. (…) Spitalele nu sunt singurele implicate. Şi ministrul şi DSP-urile trebuie să aibă responsabilităţi clare pentru a rezolva problema aceasta”, a declarat Anduţa Karetsou, coordonatorul campaniei Declic.
Ministerul Sănătăţii lucrează să schimbe mentalităţi la nivelul spitalelor şi să asigure cadrul organizatoric şi profesional care să permită identificarea şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, ministrul Alexandru Rafila, precizând că nu este încurajată ascunderea acestor infecţii, ci raportarea lor pentru a se cunoaşte „realitatea”.
El a anunţat că anul acesta sau la începutul anului viitor va fi realizat un studiu privind infecţiile asociate asistenţei medicale.
Acesta a amintit de ordinul de ministru care menţionează necesitatea existenţei unui laborator sau a unui compartiment de microbiologie în spitalele cu paturi.
În urmă cu 2-3 ani, a adăugat Alexandru Rafila, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, au fost realizate, printr-un proiect cu fonduri norvegiene, cadrul strategic naţional şi planul naţional de acţiune pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale, precum şi ghidurile de bună practică pentru specialităţile microbiologie, epidemiologie şi boli infecţioase.
Astfel, s-a constituit un Comitet naţional pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.
El a precizat că a fost actualizat şi Comitetul naţional pentru limitarea rezistenţei la antimicrobiene, care nu a mai funcţionat din anul 2018, an în care a fost înfiinţat. AGERPRES