Floare uitată în creștere
cu petalele
într-o veșnică deschidere
ca și cum ar fi din nou vară
și din nou toamnă
iarnă și primăvară
Dacă vrem cu tot dinadinsul
să treacă prin noi viața
viața simplă
și lipsită de complicații
lipsită de mâna pusă la gură
sau de saltul desprins din glezne
acoperind genunchii
de atâtea salturi mortale
și de iluzia de a fi din nou vară
chiar dacă acest anotimp ne usucă…
Dacă vrem să ne stoarcem de vlagă
aruncându-ne pur și simplu
în farmecele binecuvântate ale Soarelui
atunci:
E vară.
O vară în care se amestecă
toate anotimpurile
cu toate cele îndurate sau de îndurat…
Inima bate la tobe
Plămânii țipă năuci,
cu vocea din ce în ce mai stinsă
cu tăcerile sufocate în robe
E seară
cu întunericul prelins pe marginea cerului.
ADI CRISTI