Ministerul Agriculturii: 3.415 de hectare de culturi au fost afectate de incendii

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a elaborat o listă cu măsurile propuse ce pot contribui la combaterea efectelor schimbărilor climatice şi care vor fi implementate în perioada imediat următoare, între care: acordarea de sprijin fermierilor în recoltarea şi gestionarea producţiei, creşterea capacităţii de irigat, asigurarea subvenţiei pentru lucrările Agricole şi asigurarea materiei prime pentru zootehnie. În ceea ce priveşte incendiile culturilor agricole, ministrul de resort, Petre Daea, spune că suprafaţa vizată de acestea este de 3.415 hectare.

Ministrul Petre Daea a condus în data de 23 august 2022, la sediul MADR, şedinţa Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură, în prezenţa tuturor membrilor care fac parte din această structură. În deschiderea reuniunii, Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a prezentat situaţia climatică din această perioadă.

”În cadrul şedinţei, Petre Daea a supus atenţiei celor prezenţi stadiul executării lucrărilor în câmp, cu accent pe evoluţia recoltării la floarea-soarelui şi porumb. În acest context, coordonatorul Comitetului interministerial a afirmat că în ciuda dificultăţilor cu care fermierii s-au confruntat reprezentate de seceta pedologică severă, floarea-soarelui recoltată până la această dată ne oferă siguranţa că există o cantitate totală suficientă care va asigura capacitatea de procesare a unităţilor de prelucrare şi necesarul de consum din producţia internă”, anunţă ministerul.

Ministrul a transmis, de asemenea, că stadiul suprafeţelor calamitate se află într-o dinamică continuă, precizând că cele mai puţin afectate sunt culturile de toamnă.

”Măsurile propuse de conducerea MADR ce pot contribui la combaterea efectelor schimbărilor climatice şi care vor fi implementate în perioada imediat următoare vizează:

• Acordarea de sprijin fermierilor în recoltarea şi gestionarea producţiei;
• Menţinerea în funcţiune a sistemului de irigaţii şi creşterea capacităţii de irigat;
• Evaluarea tuturor resurselor de apă şi irigare a culturilor;
• Dezvoltarea sistemelor de stimulare a precipitaţiilor în cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor;
• Asigurarea subvenţiei pentru lucrările agricole;
• Asigurarea materiei prime pentru zootehnie;
• Creşterea capacităţii de industrializare a producţiei primare”, precizează Ministerul Agriculturii.

Ministrul Daea a transmis aprecierea sa faţă de CNSSU pentru operativitatea şi sprijinul acordat în vederea modificării unui act normativ care presupune reducerea perioadei de retenţie a efectivelor de ovine şi bovine, MADR reuşind astfel să vină în sprijinul fermierilor din sectorul zootehnic. Această măsură permite mobilitatea animalelor în zonele unde există masă vegetativă suficientă.

”Totodată, reducerea perioadei de retenţie în situaţia actuală facilitează scoaterea animalelor din şeptel şi ajută fermierii să asigure furajarea celorlalte animale din fermă în condiţii optime. Un alt aspect abordat în cadrul discuţiilor, a făcut referire la incendiile culturilor agricole, ministrul clarificând suprafaţa vizată de acestea, respectiv 3.415 ha”, anunţă Ministerul Agriculturii.

Petre Daea i-a informat pe participanţi asupra problemei ridicate de preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui în cadrul vizitei pe care demnitarul MADR a efectuat-o în acest judeţ, aceea că mai multe baraje din judeţ nu sunt funcţionale.

În acest context, oficialul a afirmat că are în vedere promovarea în Guvern a unui act normativ pentru a putea prelua aceste baraje de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor la Ministerul Agriculturii în vederea includerii acestora în programul naţional de reabilitare a sistemului de irigaţii pentru a îmbunătăţi capacitatea de irigare a culturilor din zonele respective.

Totodată, ministrul a reamintit Programul de măsuri implementate până în prezent, astfel:

• Constituirea comisiilor de constatare şi evaluare a pagubelor generate de fenomenele periculoase, ca urmare a secetei pedologice, în baza Ordinului comun al MADR şi MAI. În acest fel, fermierii pot valorifica pentru furajarea animalelor culturile afectate de secetă şi pot încasa şi banii din subvenţiile aferente terenurilor respective;
• Adoptarea hotărârii de guvern privind acordarea diferenţei la subvenţia pentru motorină. Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 27.894.255 lei pentru un număr de 12.871 beneficiari şi o diferenţă de cantitate de motorină determinată cu acciza redusă de 17.113.093,168 litri;
• Facilitarea accesului la creditare, prin crearea unui nou produs de garantare menit să sprijine fermierii, Programul „De trei ori Subvenţia”, realizat în parteneriat cu CEC Bank şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural;
• S-a solicitat la Comisia Europeană şi a fost aprobată acordarea avansului pentru plăţile directe la un nivel de 70% şi 85% pentru măsurile de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022;
• Adoptarea hotărârii de guvern privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, suma destinată este de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027;
• S-au prevăzut investiţii noi în infrastructura secundară de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 400 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027;
• S-au prevăzut investiţii în sisteme locale de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027;
• S-au prevăzut investiţii privind procesarea produselor agroalimentare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată în sumă de 424 mil. euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027;
• Înfiinţarea Grupului de lucru privind gestionarea efectelor produse de schimbările climatice.
• Realizarea unui Ghid de bune practici care să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice, ce a fost distribuit la toate direcţiile agricole judeţene şi este postat pe site-ul MADR, pentru a fi consultat de toţi cei interesaţi.

Din cadrul Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură fac parte reprezentanţi la nivel de secretar de stat din: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Finanţelor; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; Ministerul Energiei; Ministerul Economiei; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

(sursa;www.news.ro)