Chilienii au respins în mod covârşitor propunerea unei noi Constituţii

Chilienii au respins duminică în mod covârşitor propunerea unei noi Constituţii ce urmărea să o înlocuiască pe cea moştenită din perioada dictaturii lui Augusto Pinochet (1973-1990), conform rezultatelor parţiale date publicităţii după numărarea a 88% din buletinele de vot, transmite luni AFP.

Aproximativ 61,9% dintre alegători, adică aproape 7,8 milioane de persoane, au votat împotrivă, faţă de 4,8 milioane (38,1%), care şi-au exprimat un vot favorabil în cadrul acestui referendum obligatoriu.

Această alegere lipsită de ambiguitate suspendă, cel puţin temporar, procesul unei noi Constituţii început după revolta populară violentă din 2019 care cerea mai multă justiţie socială.

Un prim referendum organizat în octombrie 2020 a cerut în mod clar elaborarea unui nou text fundamental (79%), actuala Constituţie fiind considerată atunci o frână pentru orice reforme sociale de fond.

Rod al unui an de muncă a celor 154 de membri ai unei Adunări Constituante, aleşi în mai 2021 să redacteze propunerea, ea a avut un impact puternic asupra unei părţi conservatoare importante a societăţii chiliene.

Constituţia propusă urmărea să stabilească noi drepturi sociale într-o societate ultra-liberală, cu inegalităţi sociale puternice, şi să garanteze cetăţenilor chilieni dreptul la educaţie, sănătate publică, pensie şi o locuinţă decentă. Menţionarea dreptului la avort, un subiect fierbinte în Chile, unde întreruperea sarcinii este autorizată doar din 2017 în caz de viol sau pericol pentru mamă ori copil, sau chiar recunoaşterea de noi drepturi pentru popoarele indigene au tensionat dezbaterile adesea aprinse într-o campanie care a avut loc într-un climat de dezinformare.

Această respingere nu înseamnă însă îngheţarea tuturor reformelor. Potrivit Ceciliei Osorio de la Universitatea Chile,”există un consens conform căruia Constituţia din 1980 nu mai este valabilă şi ar trebui să trecem la alta” care să stabilească noi „drepturi sociale, politice şi economice”.

„Este o înfrângere pentru refondarea Chile”, a declarat Javier Macaya, preşedintele partidului ultraconservator UDI.”Vom merge înainte cu voinţa de a continua procesul constituţional”, conform promisiunii făcute de opoziţie.

Preşedintele Gabriel Boric a anticipat acest eşec şi a anunţat că va cere parlamentului să lanseze un nou proces constituţional pornind de la zero, cu alegerea unei noi Adunări Constituante care să redacteze un nou text.

Fosta preşedintă Michelle Bachelet, care a părăsit recent postul de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului la Geneva, unde a şi votat, şi care rămâne foarte populară în Chile, a avertizat că, în cazul unui vot negativ,”solicitările chilienilor vor rămâne în continuare nesatisfăcute”.

Aproximativ 100.000 de chilieni care trăiesc în străinătate au fost chemaţi să voteze duminică la referendum, pentru aceştia votul nefiind obligatoriu.

Dorinţa de schimbare percepută în străinătate şi în capitală, în special în rândul tinerilor, nu a fost suficientă pentru a învinge sentimentul de respingere pe care textul noii Constituţii l-a trezit „în sudul şi nordul ţării, conform Martei Lagos, sociolog şi fondatoare a institutului de sondare a opiniei publice Mori. Potrivit acesteia, cei care au votat împotrivă formează un grup „foarte eterogen”, cu o puternică fibră „populistă” alimentată de „teama” de a se vedea deposedaţi. Aceste două regiuni au probleme serioase de violenţă şi insecuritate: în sud din cauza conflictelor asupra terenurilor revendicate de grupurile indigene radicale Mapuche şi în nord din cauza afluxului de migranţi, a problemelor de sărăcie şi a traficului de persoane.”Nimeni nu se aştepta la această diferenţă de peste 20 de puncte procentuale”, a scris ea pe Twitter, calificând rezultatul drept „un eşec răsunător”. AGERPRES