”Am asistat astăzi la o mobilizare fără precedent pentru sănătatea mondială”, a declarat la New York Peter Sands, director executiv de Fondului mondial.
”Vorbim despre 14,2 miliarde de dolari americani, fără doi dintre cei mai mari donatori ai Fondului, din partea cărora aşteptăm promisiuni în timp util”, a adăugat el, referindu-se la Italia şi la Regatul Unit.
”Vom ajunge cu siguranţă la aproximativ 16 miliarde, însă nu va fi obiectivul fixat”, a calculat preşedintele asociaţiei franceze Aides, Camille Spire, prezent la New York.
”Pe teren, acest lucru va însemna mai puţine campanii de depistare, mai puţine tratamente, mai puţine finanţări pentru centre de sănătate comunitare aşa cum se spera”, a explicat ea pentru AFP spunând că este ”supărată”.
”În timp ce unii îşi numără banii, alţii numără morţii”, a adăugat ea, subliniind că ”în fiecare an 650.000 de persoane mor din cauza SIDA”.
”Iluzoriu”
”Obiectivul de a pune capăt celor trei pandemii până în 2030 pare iluzoriu”, a avertizat la rândul ei într-un comunicat Florence Thune, director general al Sidaction.
Evenimentul s-a desfăşurat în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite, în prezenţa preşedintelui american Joe Biden, care a salutat ”extraordinarele contribuţii”.
Este vorba despre cel mai important ”ajutor financiar” solicitat vreodată de organizaţie, într-un context economic complicat de pandemia de COVID-19 şi de crizele alimentare şi energetice provocate de războiul din Ucraina.
Anumite ţări au făcut recent promisiuni încurajatoare – dintre care 1,3 miliarde din partea Germaniei, după 6 miliarde din partea Statelor Unite şi 1,08 miliarde din partea Japoniei. Franţa a donat la rândul ei 1,6 miliarde.
”Obiectivul de 18 miliarde este fondat pe nevoia de a ne repune pe şine pentru a pune capăt epidemiilor de SIDA, tuberculoză şi malarie până în 2030, recâştigând terenul pierdut în timpul pandemiei de COVID”, a declarat pentru AFP Françoise Vanni, purtătoarea de cuvânt a Fondului mondial. Şi totodată ”de a salva nu mai puţin de 20 de milioane de vieţi în următorii trei ani”.
Fondul mondial a fost creat în 2002 şi reuneşte guverne, agenţii multilaterale, organizaţii ale societăţii civile şi din sectorul privat pentru combaterea acestor trei maladii mortale, cu cicluri de finanţare în general pe trei ani.
Totalul de 18 miliarde solicitat reprezintă cu 30% mai mult decât suma colectată cu prilejul conferinţei anterioare ”de reconstituire a resurselor”, organizată în 2019 în Franţa, prilej cu care au fost colectate 14 miliarde – deja un record la vremea respectivă.
Săptămâna trecută, organizaţia a anunţat că a ajutat la salvarea a 50 de milioane de vieţi în aceşti ultimi 20 de ani.
Obstacole legate de pandemie
Fondul mondial furnizează 76% din finanţarea internaţională împotriva tuberculozei şi o treime din mijloacele angajate la nivel mondial împotriva SIDA.
Anul trecut, organizaţia a avertizat asupra impactului ”devastator” al pandemiei de coronavirus asupra activităţii sale, ceea ce a condus la un recul fără precedent, de la înfiinţarea sa, în lupta contra celor trei boli.
COVID-19 a perturbat grav accesul la sistemele de sănătate în numeroase ţări prin scăderi semnificative în ceea ce priveşte serviciile de depistare şi de prevenire a HIV pentru populaţiile vulnerabile sau diminuarea puternică a numărului de persoane testate şi tratate pentru tuberculoză.
Astfel, numărul persoanelor decedate din cauza tuberculozei a crescut în 2020 pentru prima dată în ultimul deceniu, cu 1,5 milioane de morţi, a doua boală infecţioasă ca mortalitate din lume, devansată de COVID-19.
În acelaşi an, numărul persoanelor HIV pozitive care au primit un tratament antiretroviral a crescut cu 9%.
Semne de ”redresare” au fost observate, potrivit Fondului, graţie resurselor angajate masiv.
Numărul persoanelor în contact cu serviciile de prevenire împotriva HIV a început, spre exemplu, să crească.
Potrivit unei legi a Congresului American, Statele Unite nu pot furniza mai mult de o treime din finanţările Fondului mondial – o limită care vizează încurajarea investiţiilor din partea altor naţiunilor. AGERPRES