Ţesut sintetic sau vaccinuri ARN? Premiul Nobel pentru chimie încheie seria distincţiilor pentru ştiinţe

Premiul Nobel pentru chimie, ultima necunoscută din seria distincţiilor Nobel dedicate ştiinţei din 2022, este acordat miercuri. Printre numele vehiculate în pronosticuri se numără cele ale pionierilor chimiei „bioortogonale” şi ţesuturilor umane artificiale, dar şi ale creatorilor vaccinurilor pe bază de ARN mesager, relatează AFP.

Premiul este anunţat la ora 11:45 (9:45 GMT) de Academia Suedeză de Ştiinţe din Stockholm, înaintea foarte aşteptatelor premii Nobel pentru literatură, de joi, respectiv pace, de vineri, şi apoi a celui pentru economie, de luni.

Cine va fi succesorul cercetătorilor lui Benjamin List din Germania şi David Macmillan din Marea Britanie? Cei doi au fost recompensaţi anul trecut cu premiul Nobel pentru chimie pentru inventarea unui nou tip de catalizatori pentru producerea unor noi molecule, la un cost mai redus şi într-un mod „mai verde”.

După un sezon 2021 predominant masculin (12 bărbaţi şi o femeie), anul 2022 a continuat această tendinţă, cu premiul Nobel pentru medicină sau fiziologie acordat paleogeneticianului suedez Svante Pääbo şi cel pentru Fizică, împărţit între Alain Aspect (Franţa), John Clauser (SUA) şi Anton Zeilinger (Austria).

Va figura o chimistă pe lista laureaţilor din acest an? Numele americancei Carolyn Bertozzi, pionieră în domneniul „chimiei bioortogonale”, profesoară la Universitatea Stanford, a fost menţionat în mod regulat în ultimii ani.

Pentru David Pendlebury de la organizaţia Clarivate, care operează o bază de date în mai multe domenii, inclusiv ştiinţă şi economie, Bertozzi este favorită în acest an, posibil în duet cu Stephen Lippard, compatriotul său.

Chimia bioortogonală, termen inventat de Carolyn Bertoz, este un fel de „reacţie chimică ce poate fi iniţiată şi observată într-un organism viu, fără însă a-i perturba sau a modifica natura chimică”, a declarat expertul.

Lucrările lui Lippard se concentrează asupra acţiunii ionilor metalici în biochimie, cu aplicaţii în special în chimioterapia împotriva cancerului.

Două premii Nobel pentru un american?

O altă femeie ar putea fi recompensată în cazul în care comitetul Nobel riscă să încununeze o descoperire cu aplicaţii încă foarte recente: vaccinurile pe bază de ARN mesager, administrate la sute şi sute de milioane de persoane în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

La originea acestuia se află ungaro-americana Katalin Kariko şi partenerul său american Drew Weissman, deseori citaţi în cadrul pronosticurilor pentru premiile pentru medicină sau chimie, notează AFP.

Însă comitetele Nobel sunt cunoscute drept conservatoare. Acestea „tind să aştepte mult timp înainte de a acorda un premiu”, după cum a subliniat Linus Brohult, directorul departamentului de ştiinţe al televiziunii suedeze SVT.

Mai ales că, având în vedere alte aplicaţii studiate împotriva altor maladii, „vaccinul pe bază de ARN mesager ar putea fi ceva de mai mari proporţii peste câţiva ani”, a pledat expertul.

Încă la graniţa dintre medicină şi chimie, un alt domeniu ar putea fi premiat, potrivit lui Brohult şi altor specialişti: cel al ţesuturilor sintetice sau al medicinei regenerative, cu oasele, pielea, cartilajele sau venele sale semi-artificiale.

În acest domeniu, de câţiva ani circulă numele americancei Kristi Anseth şi ale compatrioţilor săi Cato Laurencin şi Robert Langer.

Profesoara chinezo-americană de inginerie chimică Zhenan Bao, specialistă în piele artificială cu circuite electronice încorporate, figurează pe lista pronosticurilor pentru premiul Nobel pentru chimie din acest an.

O altă posibilă laureată ar fi americana Bonnie Bassler, expertă în comunicarea chimică dintre bacterii.

Cu excepţia cazului în care comitetul ia decizia răsunătoare de a-l desemna câştigător pe americanul Barry Sharpless, pionier al „chimiei clic” – o nouă formă de combinare a moleculelor – pentru care ar fi al doilea premiu Nobel pentru chimie, după ce a fost încoronat în 2001 pentru o altă descoperire. Doar patru persoane au realizat această reuşită în istoria acestor premii mult râvnite, înfiinţate de inventatorul suedez Alfred Nobel.

În cazul în care comitetul Nobel înclină spre reţele metalo-organice, mai bine cunoscute prin denumirea lor în limba engleză „metal-organic framework”, o nouă clasă de materiale poroase. Japonezii Makoto Fujista şi Susumu Kitagawa, precum şi chimistul Omar Yaghi, născut în Iordania dar stabilit în SUA, sunt pionieri în acest domeniu.

Asemenea celorlalte premii Nobel, premiul pentru chimie este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 920.000 de euro), care urmează să fie împărţit în cazul în care există mai mulţi laureaţi. AGERPRES