Iohannis: Schimbările profunde de securitate din prezent solicită un răspuns european unit şi puternic

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în acest context, şeful statului a reiterat apelul pentru acţiuni hotărâte, coordonate şi solidare în faţa eforturilor continue ale Federaţiei Ruse de divizare a continentului european.

Preşedintele Iohannis a pledat şi pentru consolidarea mecanismelor de rezilienţă pentru a răspunde ameninţărilor hibride din partea Federaţiei Ruse, subliniind că reducerea dependenţelor, securitatea cibernetică şi protecţia infrastructurii critice trebuie să rămână prioritare.

El a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina şi a evidenţiat demersurile complexe întreprinse de România în sprijinul acestei ţări, în plan politic, economic, financiar, logistic şi umanitar.

„Pentru o înţelegere comună mai bună a ameninţărilor actuale de securitate, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa esenţială a cooperării cu alţi parteneri internaţionali care împărtăşesc aceleaşi valori, pledând pentru consolidarea cooperării UE-NATO şi pentru un Parteneriat Transatlantic solid, ca piatră de temelie a securităţii europene”, arată sursa citată.

Şeful statului a subliniat şi importanţa strategică a regiunii Mării Negre.

„În contextul în care războiul din Ucraina a generat şi o realiniere geopolitică, preşedintele Klaus Iohannis a accentuat importanţa revitalizării parteneriatelor internaţionale şi consolidării multilateralismului pentru a apăra sistemul de valori universale şi ordinea internaţională bazată pe reguli”, menţionează sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat iniţiativa de înfiinţare a Comunităţii Politice Europene, într-un punct de cotitură în istoria continentului, exprimând speranţa ca aceasta să contribuie la intensificarea coordonării politice şi a cooperării structurate între UE şi partenerii săi europeni, fără însă a constitui o alternativă la procesul de extindere a Uniunii, mai arată Administraţia Prezidenţială.

La reuniunea Comunităţii Politice Europene au participat, alături de reprezentanţii instituţiilor europene, liderii statelor membre ale Uniunii Europene, partenerii din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Turcia, Islanda, Regatul Norvegiei, Confederaţia Elveţiană şi Principatul Liechtenstein.

„Desfăşurat într-un moment cheie pentru continentul european, în contextul războiului ilegal şi nejustificat declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, Summitul Comunităţii Politice Europene a oferit oportunitatea unui dialog politic pe teme privind sprijinul pentru Ucraina, reacţia la escaladările recente ale Federaţiei Ruse, asigurarea securităţii, situaţia în domeniul energiei şi asigurarea securităţii aprovizionării, schimbările climatice şi evoluţiile în plan economic. Această nouă platformă de dialog a urmărit, de asemenea, facilitarea unor schimburi deschise şi cuprinzătoare de vederi cu privire la subiectele de maximă preocupare în noul context geopolitic, astfel încât să se poată defini căi de acţiune comune, în spiritul unităţii şi solidarităţii”, arată Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis urmează să participe vineri la reuniunea informală a Consiliului European de la Praga.