Păstrez tăcerea lucrului primit
să fie tulburarea ne-ncepută
neconsumată clipa bucuriei
sub ambalaje să se dea pierdută.
Spațiul imens al timpului trecut
e doar firimitura celui ce urmează
din totul ce a fost necunoscut
lumina a-nceput să fie trează.
Sunt viu și vie mi-e speranța
de a rămâne cât să mă ridic
să prind de mână cutezanța
îndepărtării marelui în mic…
Păstrez tăcerea lucrului primit
să fie tulburarea ne-ncepută
neconsumată clipa bucuriei
sub ambalaje să se dea pierdută.
