Protocol între Patriarhie şi Ministerul Sănătăţii – S-a decis stabilirea unui responsabil cu activitatea de asistenţă religioasă

Scopul protocolului, care le actualizează şi completează pe cele din anii 1995 şi 2008, îl reprezintă reglementarea activităţii de asistenţă religioasă creştin-ortodoxă din unităţile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, precum şi colaborarea dintre cele două instituţii în domeniul asistenţei medicale integrate cu domeniul asistenţei sociale şi religioase, informează Patriarhia într-un comunicat transmis AGERPRES.

Misiunea şi atribuţiile preotului de spital sunt enunţate pornind de la experienţa celor peste 25 de ani de activitate a Bisericii Ortodoxe Române în cadrul unităţilor sanitare, reafirmându-se principalele atribuţii ale acestuia:

* Săvârşeşte serviciile religioase conform programului aprobat de eparhia respectivă, cu acordul conducerii unităţii sanitare în cauză;

* Vizitează cu regularitate bolnavii din unitatea în care îşi desfăşoară activitatea;

* Întreţine convorbiri duhovniceşti cu bolnavii şi cu membrii familiilor acestora;

* Asigură servicii religioase în cazurile de urgenţă şi administrează Sfintele Taine şi ierurgii cu respectarea prevederilor Bisericii Ortodoxe Române;

* Cultivă şi păstrează o atmosferă religioasă echilibrată, evitând prozelitismul de orice fel şi sprijinind, la cerere, pe cei de altă confesiune în sensul primirii asistenţei religioase din partea cultului de care aparţin;

* Acordă asistenţă religioasă salariaţilor unităţilor sanitare, la solicitarea acestora;

* Săvârşeşte slujbe speciale: înmormântarea decedaţilor abandonaţi sau fără familie, botezul copiilor în pericol de moarte sau la cererea părinţilor ş.a.

Întrucât numărul preoţilor ortodocşi care activează în unităţi sanitare, în acest moment, depăşeşte 250, părţile au hotărât să facă demersuri comune pentru înfiinţarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a unui post de responsabil cu activitatea de asistenţă religioasă.

Cele două instituţii se angajează să promoveze:

* Adoptarea unui stil de viaţă sănătos prin educaţie pentru sănătate şi educaţie religioasă;

* Evitarea consumului de produse care dăunează sănătăţii: tutun, alcool, droguri, alimente şi băuturi care au un impact negativ asupra sănătăţii etc.;

* Educarea şi sprijinirea familiei în conştientizarea rolului important al copilului în sănătatea familiei şi a societăţii;

* Îmbunătăţirea accesului la servicii de asistenţă medicală primară prin creşterea gradului de conştientizare privind importanţa prezentării la medic pentru consultaţie de la primele simptome de boală şi la consultaţii periodice preventive.

Protocolul a fost încheiat pentru o perioadă de 10 ani, mai informează Biroul de Presă al Patriarhiei Române. AGERPRES/