50% din cantitatea de deşeuri din România reprezintă deşeu biodegradabil

„Părerea mea este că se trece de la nimic la prea mult, deodată, într-un timp mult prea scurt. Adică e stilul ăsta, al nostru – de la „n-am avut nimic” la „deodată vrem să fim campionii mondiali” şi fiecare sticlă să fie marcată cu nume, prenume, cu un soft care să gestioneze miliarde de etichete pe an. O să vedem… Noi suntem firmă de colectare, de salubrizare. Noi colectăm separat pe fracţii şi eu sunt încântat când va funcţiona sistemul pentru că, în primul rând, vom scăpa de sticlă. Sticla este cea mai mare problemă în deşeul menajer, pentru că îţi afectează instalaţiile, îţi afectează sortarea, distruge echipamentele, tocătoare. Pe banda de sortare, sticla deranjează. O să fie un mare, mare beneficiu…. Şi pe partea de ambalaje uşoare PET va fi un mare beneficiu, pentru că nu vom mai căra aer. Astăzi, densitatea deşeurilor e foarte mică. Maşinile cară aer, deci este o maşină de 20 şi ceva de metri cubi, cu câte o tonă jumătate de deşeu, pentru că sunt sticle care sunt şi cu capacul pus… Noi suntem pro-introducere a acestui sistem. Sigur, cu ajustările de rigoare. Vom modifica programele, vom modifica frecvenţele, vom modifica tarifele, deci va fi o ajustare a pieţei şi sunt foarte curios dacă cetăţenii noştri care, astăzi, sunt în situaţia în care nu fac diferenţa între sticle şi PET, pentru că vedem în containerele de colectare separată găsim foarte mult plastic”, a declarat Merică.

O problemă punctată de către reprezentantul RER Ecologic se referă la lipsa aplicării legislaţiei de mediu pe secţiunea dedicată amenzilor.

„Pot să spun că ne pricepem la colectarea pe fracţii. La tratare avem mai multe staţii de sortare, avem şi depozite, urmează să construim şi staţii de compost dacă ne-ar ajuta PNRR cu finanţarea pentru reciclare. Suntem oarecum în temă, ştim cantităţi, ştim comportamentul consumatorului respectiv, generatorii de deşeuri, vom vedea ce urmează să se întâmple. Întotdeauna, noi încercăm să rezolvăm prin legislaţie, însă uităm partea care se numeşte inforcement. Adică degeaba am o lege care spune că n-am voie să parchez pe trecerea de pietoni, dacă nu e nimeni care să o aplice. Nu e nimeni care să dea amendă, nimeni care să ridice maşina. Rămâne o lege scrisă, e foarte bună, modernă, europeană (…) În continuare avem cote mici de colectare separată, procentul de reciclare care ar trebui să fie 60% şi 50% să fie reciclare. La noi am ajuns undeva, parcă, la un 14% din care o parte importantă sunt ambalajele. Eu cred că avem astăzi la ambalaje o cotă de reciclare destul de bună”, a explicat Radu Merică.

Acesta a atras, totodată, atenţia asupra faptului că 50% din cantitatea de deşeuri din România reprezintă deşeu biodegradabil, un segment pentru care ar trebui să existe o preocupare mai mare din partea Ministerului Mediului.

„Ce ne facem cu ambalajele din deşeuri biodegradabile? Cred că numeri pe degetele de la o mână judeţele unde s-a decis colectarea separată. Cel puţin 50% din deşeul României este biodegradabil. Ne chinuim şi dăm legi, facem automate cu scannere pentru ambalaje din PET care cantitativ reprezintă poate 6% din tot deşeul României. Creăm un sistem de sute milioane, cu legi, cu organizaţii, însă nu vedem partea de 50% care e deşeu biodegradabil şi care, de fapt, e cel care dă disconfortul şi poluarea la groapă şi gazele cu efect de seră, metanul. Acolo noi ne facem că nu vedem, nu ştim, nu auzim. Eu zic că e foarte bine că ne preocupăm de ambalajele de unică folosinţă, însă ar fi şi mai bine ca, la nivel guvernamental, la nivelul Ministerului Mediului, să se preocupe şi de partea de deşeu biodegradabil. După care, vorbim de partea de polietilenă, de ambalaje. Polietilenă care ar fi trebuit să dispară, conform Directivei „Single use plastic”. O cantitate importantă din deşeul menajer al României sunt aceste pungi de plastic pe care le luăm la orice piaţă. Ce ar fi trebuit să dispară de ani de zile, se dezvoltă în continuare comerţul cu pungi de plastic, deşi e lege clară că trebuie să treacă toţi pe pungi biodegradabile, trebuie să aibă o garanţie, nu se aplică. Apropo de maşinile care parchează pe trecerea de pietoni…”, a susţinut specialistul.

Sistemul de Garanţie-Returnare va deveni funcţional în România începând cu data de 30 noiembrie 2023, iar de la acel moment la cumpărarea unei băuturi din categoriile apă, băuturi răcoritoare, bere, vin sau băuturi spirtoase de la un comerciant, consumatorii vor plăti o garanţie de 0,50 lei, care va fi recuperată odată cu returnarea ambalajului.

Pe data de 20 iulie 2022, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, anunţa că a fost aprobată alocarea sumei de un milion de lei pentru intrarea statului român, cu un procent de 20%, în acţionariatul societăţii care va gestiona SGR şi a subliniat faptul că le-a transmis asociaţiilor din cadrul societăţii că este inacceptabil termenul de un an şi jumătate pentru implementarea acestui sistem în România.

Compania RetuRO Sistem Garanţie-Returnare a devenit administratorul sistemului de garanţie-returnare din România, printr-o Hotărâre de Guvern, emisă pe 24 august.

PRIAevents organizează, conferinţa PRIA Environment 2022, una dintre cele mai importante platforme de dezbateri în cadrul căreia companiile din domeniul mediului, producătorii, retailerii şi autorităţile vor discuta, printre altele, pe marginea Sistemului Depozit-Garanţie (SGR). AGERPRES