24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
În prezent, perioada de vânătoare a acestei specii de păsări este 1 septembrie – 28 februarie.
Proiectul, iniţiat de 17 senatori şi deputaţi PSD şi trei deputaţi PNL, modifică Anexa nr.1, lit.B, pct.10 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.
Iniţiatorii explică, în expunerea de motive a proiectului, că, în ultimii 40 de ani, s-au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de cormorani mari (Phalacrocorca carbo) şi acest lucru afectează fermele de acvacultură.
„Populaţiile s-au întors în unele zone după o lungă absenţă şi s-au mutat şi în alte zone anterior neocupate. Această creştere a numărului şi a distribuţiei a adus păsările în conflict cu omul. Cu toate că îngrijorarea producătorilor de peşte a crescut ca urmare a pagubelor tot mai mari produse de cormorani în fermele de acvacultură, semnalele acestora nu au fost auzite de responsabilii cu protecţia mediului. Urmare acestui fapt, s-a ajuns în prezent ca producători de marcă din acvacultura românească să dorească să abandoneze această activitate şi să se îndrepte spre alte activităţi din agricultura românească”, au precizat parlamentarii.
Ei menţionează că aceste specii de păsări se hrănesc aproape exclusiv cu peşte, în medie, un cormoran consumând aproximativ 500 g de hrană în fiecare zi.
„De asemenea, cormoranii pot deteriora peştii, în special exemplarele mai mari pe care le prind, dar nu le pot înghiţi. Aceste daune cresc riscul de îmbolnăvire, mortalitate şi stres la peştii afectaţi. (…) Păsările se hrănesc în mod natural în habitate de apă dulce, salmastre şi marine şi astfel pot afecta pescuitul comercial, fermele de peşte (intensive şi extensive) şi pescuitul recreaţional în habitate naturale seminaturale sau artificiale”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului.
Iniţiatorii mai susţin că practica europeană nu prevede o limitare a vânării păsărilor migratoare admise la vânătoare, iar legislaţia naţională transpune prevederile comunitare în ceea ce priveşte stabilirea unui sistem de protecţie (Directiva păsări – art. 5) şi a mijloacelor şi metodelor de vânătoare pentru aceste specii.
„În ultimii 20 de ani s-a observat o masivă migraţie a cormoranilor din apele naturale, unde hrana s-a redus, în fermele de acvacultură, unde hrana este abundentă. Prezenţa cormoranului o putem observa pe întreg teritoriul României, nu doar în zonele tradiţionale de prezenţă (Delta Dunării şi de-a lungul cursului fluviului Dunărea). Ei au migrat în căutare de hrană şi spre zone ca Banat, Transilvania, Moldova”, au mai menţionat iniţiatorii.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma, în urmă cu câteva luni, că perioada de vânătoare a cormoranului, stabilită prin lege de la începutul lunii septembrie până la finele lunii februarie din anul următor, ar putea fi extinsă, având în vedere că nu s-a intervenit în timpul pandemiei de COVID-19.
„În România, cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii. (…) Nu cred că România trebuie privită ca o grădină zoologică, România trebuie privită într-un context general, economic, social şi de mediu, în aşa fel încât să putem realiza în ţară ce ne trebuie şi ca obiective statale pe care trebuie să le urmărim. (…) Trebuie să se acţioneze. Ca soluţie privind reducerea efectivului, este una singură. (…) Au sarcina să îi împuşte, la vânătoare, este lege prevăzută”, spunea atunci Daea.
Ministrul adăuga că, potrivit unor date comunicate de Bruxelles, cormoranii ar consuma zilnic, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ o mie de tone de peşte, situaţie pe care a apreciat-o drept „alarmantă”.
În iunie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care permite vânarea cormoranului mare, în perioada 1 septembrie şi 28 februarie. Anterior, vânarea acestei specii de păsări era interzisă. AGERPRES
