USR cere Guvernului să accelereze investiţiile în energie, pe fondul semnalelor de alarmă privind riscul unui ”blackout”

USR cere coaliţiei de guvernare să termine ”balamucul legislativ” şi să accelereze investiţiile în noi capacităţi de producţie, pe fondul unor semnale de alarmă din piaţa de energie privind riscurile unui „blackout” sau ale raţionalizării curentului electric.

„În timp ce PSD şi PNL continuă gâlceava cu privire la noua formulă de calcul al facturilor, din piaţa de energie se înmulţesc semnalele de alarmă cum că, după 1 ianuarie 2023, România ar putea ajunge la blackout sau raţionalizarea curentului electric. Ultimul avertisment a venit de la Transelectrica. USR cere coaliţiei PSD – PNL să accelereze investiţiile în noi capacităţi de producţie care acum lipsesc cu desăvârşire”, precizează USR, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

Conform deputatei USR Cristina Prună, vicepreşedinte al Comisiei de industrii, Guvernul are datoria să se asigure că România are toate capacităţile energetice disponibile şi că grupurile pe cărbune vor funcţiona în continuare, la fel ca în Germania.

„Riscul de blackout în România s-a accentuat inclusiv din cauza ordonanţelor care au pus în cap sectorul energetic românesc. Zeci de companii din domeniu au probleme de lichiditate, iar sectorul bancar nu le mai împrumută. Guvernul României are datoria să se asigure că avem toate capacităţile energetice disponibile, că grupurile pe cărbune vor funcţiona în continuare aşa cum o fac în Germania. La Ministerul Energiei se află peste 700 de proiecte depuse de investitori pentru a accesa banii din PNRR în vederea realizării de noi capacităţi de producţie. Până la acest moment niciun proiect nu a primit finanţare pentru că nu sunt în stare să evalueze proiectele. Situaţia este şi mai dramatică cu cele peste 10 miliarde de euro din Fondul de Modernizare”, a declarat aceasta.

USR adaugă că, în ultimii zece ani, PSD şi PNL „au condus prin rocadă” Ministerul Energiei, ANRE şi companiile de stat Hidroelectrica şi Romgaz” fără să fi făcut „investiţii menite să asigure independenţa energetică a României”, în ciuda profiturilor de zeci de miliarde de lei.

„Hidroelectrica, deţinută în proporţie de 80% de statul român, prin Ministerul Energiei, a avut în ultimii 7 ani un profit cumulat de peste 15 miliarde de lei – o sumă enormă cu care se putea practic construi un reactor la Cernavodă sau se puteau ridica 7 centrale precum cea de la Iernut. Cu toate acestea, Hidroelectrica nu a construit nimic, nu a adus niciun MW nou în sistem. În 2021, Hidroelectrica a direcţionat doar 4% din investiţii spre producţia de energie electrică”, se arată în comunicat.

USR adaugă că, în anul 2021, 96% din „investiţiile” Hidroelectrica, reprezentând 5,3 miliarde de lei, „s-au dus pe active financiare: depozite la bănci, titluri de stat şi acţiuni”. Situaţia a fost similară şi pentru anul 2020, când 95% din „investiţiile” Hidroelectrica „au fost doar în depozite” la bănci.

„Companiile de stat depozitează banii la bănci, care mai departe împrumută statul român cu acei bani. Şi, evident, percep un diferenţial de dobândă şi un comision. Bună afacere. Nici criza energetică din 2021, nici profitabilitatea uriaşă nu a putut convinge această companie de stat să facă investiţii. De ce nu a investit compania de stat Hidroelectrica în producţie? Pentru că principalul beneficiar al exploziei preţurilor la energie electrică, chiar de anul trecut, a fost statul, cu ai săi speciali privilegiaţi de el”, a precizat deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei.

Conform presei centrale, care citează un document al Transelectrica, România trebuie să închidă până la finalul anului două grupuri de la Turceni şi Rovinari. Pe de altă parte, ţara noastră nu va putea acoperi în această iarnă decât 7.000 de megawaţi din consumul de energie electrică pentru vârful de sarcină de aproximativ 9.000 – 9.500 de megawaţi. AGERPRES