Dimitriu (USR): Pe 13 decembrie, primul termen de judecată în dosarul privind organizarea alegerilor din Sectorul 5

Într-o postare pe Facebook, Dimitriu precizează că dosarul este înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. 6682/2/2022. El a ataşat şi întâmpinările Ministerului Afacerilor Interne, Autorităţii Electorale Permanente şi ale Secretariatului General al Guvernului, dar apreciază că în aceste apărări se afirmă „fără fundament mai multe aberaţii”.

„Noi cetăţenii Sectorului 5 nu avem niciun interes să ne alegem primarul pentru că acum e condus sectorul de un viceprimar. Aici suntem cu o guvernare PSD&PNL care îşi batjocoreşte cetăţenii. Nu mai avem dreptul să votăm şi, mai nou, nu mai avem dreptul nici să ne adresăm instanţelor de judecată. Pentru aceste două partide legea este opţională. Cu siguranţă Curtea de Apel Bucureşti va sancţiona aceste inepţii juridice”, a scris Dimitriu, pe Facebook.

Totodată, reprezentantul USR a făcut referire la întâmpinarea SGG în care se arată că cererea reclamantului „de obligare” a Guvernului României de a adopta un act normativ cu aplicabilitate generală „excede competenţei instanţelor judecătoreşti care nu se pot substitui autorităţii executive” în exercitarea atribuţiilor acesteia.

În replică, Dimitriu invocă prevederile articolului 52 din Constituţie, conform căruia „persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei”. Reprezentantul USR mai face referire şi la art. 18 din Legea 554/2004, care „stabileşte în mod expres” că instanţa de judecată poate „să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ”.

Conform întâmpinării SGG, deşi dispoziţiile art. 146 şi 16 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ stabilesc un termen limită privind organizarea alegerilor locale parţiale, „termenul de 90 de zile prevăzut de Codul administrativ nu este un termen de decădere, astfel că neexercitarea prerogativelor Guvernului înăuntrul acestui termen nu atrage după sine sancţiunea decăderii din dreptul de a mai organiza alegerile locale parţiale peste acest termen”. Se menţionează că oportunitatea organizării şi desfăşurării alegerilor locale parţiale este stabilită în funcţie de mai multe elemente care au în vedere „complexitatea operaţiunilor electorale, fluxul continuu al cazurilor de încetarea a mandatelor de primar, utilitatea organizării şi desfăşurării alegerilor locale parţiale la aceeaşi dată în toate localităţile care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru organizarea acestora, costurile considerabile pe care le implică organizarea separată şi frecventă a alegerilor locale parţiale”.

Alexandru Dimitriu punctează, însă, că, pentru Guvern, respectarea legii nu ar fi obligatorie, ci „ţine de oportunitate” şi că „termenul imperativ de 90 de zile” în care trebuiau organizate alegeri poate să nu fie respectat „fiind o recomandare”.

Totodată, reprezentatul USR atrage atenţia asupra faptului că în întâmpinarea MAI este folosit chiar termenul „tergiversare”, atunci când este invocată excepţia lipsei de interes a reclamantului.

„Ministerul Afacerilor Interne recunoaşte cu subiect şi predicat că Guvernul tergiversează organizarea alegerilor : ‘Astfel, reclamantul, nu arată care este interesul propriu, particular vătămat, motivele invocate având caracter pur general, principial, fără a arăta în ce măsură drepturile sale de locuitor al Sectorului 5 Bucureşti au fost vătămate prin tergiversarea alegerilor de către pârâţi’ „.

În schimb, MAI afirmă că instanţa de judecată nu poate obliga Guvernul să organizeze alegerile la Sectorul 5, ci poate să dea sancţiuni”, adaugă Dimitriu, care este şi lider al grupului USR din Consiliul Local Sector 5. AGERPRES