Ministrul Mediului: România a încărcat Hărţile de Hazard şi Risc la Inundaţii, actualizate, pe pagina oficială a UE

„În perspectivă, Planul de management trebuie să fie documentul de bază pentru calificarea investiţiilor atât la nivel de ANAR (Administraţia Naţională „Apele Române”, n.r.), cât şi la nivelul autorităţilor publice locale. Va trebui să găsim soluţii de prevenire prin ridicare de diguri, prin măsuri relativ simple la nivelul planurilor de urbanism, sau măsuri mult mai complicate, mult mai costisitoare, cele care se implementează în bazinele hidrografice, prin ANAR (…) Documentele sunt încărcate pe pagina oficială a Uniunii Europene, obligaţie bifată de România la data de 30 septembrie. Prin această încărcare a datelor a Hărţilor de Hazard şi Risc închidem şi un caz de infringement, pentru că am avut o punere în întârziere din partea Comisiei. Procedurile (de realizare a Hărţilor de hazard şi risc, n.r.) de acum 2-3 ani au durat destul de mult până la contractarea serviciilor şi, ulterior, a început implementarea efectivă, cu ajutorul Băncii Mondiale. Astăzi, avem această obligaţie respectată şi urmează pasul numărul 3 în cadrul acestui proiect – Planul de management, în 2023. Sunt convins că, alături de Banca Mondială, vom reuşi să ne ţinem de termen şi să avem proiectul terminat aşa cum trebuie”, a subliniat demnitarul, în cadrul unei sesiuni de informare şi prezentare a Hărţilor de Hazard şi de Risc la Inundaţii, actualizate.

Acesta a menţionat, totodată, că actualizarea Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii de către România reprezintă rezultatul unei activităţi ştiinţifice derulată alături de Banca Mondială.

„Azi, mai mult ca oricând, trebuie să fim pregătiţi pentru efectele schimbărilor climatice. Ştim foarte bine că apa este o resursă vitală, este una dintre cele mai importante resurse care, astăzi, sunt puse în pericol de schimbările climatice. Această resursă care dă viaţă poate să însemne şi un pericol real în momentul în care cantităţile de precipitaţiile fie pe o perioadă scurtă, fie pe un areal restrâns pot genera inundaţii necontrolabile. Din acest motiv, toate statele membre actualizează Hărţile de Hazard şi de Risc, la fel şi România. Sunt termene foarte clare, stabilite în sarcina statelor membre în ceea ce priveşte analiza acestor riscuri, prezentarea lor într-o formă concentrată, bazată pe studii ştiinţifice. Ceea ce prezentăm astăzi este rezultatul unei activităţi ştiinţifice, al unei munci uriaşe depuse de colegii noştri, cât şi de cei care ne-au asistat în acest proces – Banca Mondială. Ştim foarte bine cu ce s-a confruntat Europa acum trei ani şi am văzut şi noi, România, ce pot să însemne inundaţiile, motiv pentru care aceste hărţi de risc trebuie să fie de o mare acurateţe. Este un proiect la care s-a muncit câţiva ani”, a spus Tanczos.

Pe data de 29 septembrie a acestui an, Comisia Europeană a solicitat Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei, României şi Slovaciei să îşi actualizeze Hărţile de Hazard şi de Risc de Inundaţii, în conformitate cu Directiva privind inundaţiile (Directiva 2007/60/CE).

„În luna februarie 2022, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei, României şi Slovaciei, deoarece nu au fost primite informaţii cu privire la acest proces. De atunci, cele şase state membre încă nu au adoptat hărţi actualizate şi/sau nu au prezentat un raport Comisiei cu privire la acestea. În consecinţă, Comisia a decis să emită avize motivate adresate celor şase state membre, care dispun acum de două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri”, preciza Executivul comunitar, la momentul respectiv.

La scurt timp după această informare, pe 30 septembrie, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) informa că Hărţile de Hazard şi Risc la Inundaţii (HHRI) reactualizate, elaborate în cadrul proiectului RO-FLOODS, au fost transmise către Comisia Europeană şi că se aşteaptă ultima validare pentru Pachetul de date descriptive.

„România este în faza finală a procesului de raportare a obligaţiilor în calitate de Stat Membru, în conformitate cu Directiva Inundaţii, şi a transmis, în ultima săptămână, către Platforma EIONET a Comisiei Europeane, toate datele şi informaţiile necesare raportării Hărţilor de Hazard şi Risc la Inundaţii (HHRI) reactualizate în cadrul Ciclului II, elaborate în proiectul RO-FLOODS. Precizăm că acest proces de raportare constă în transmiterea de către ţara noastră a 3 tipuri de pachete/documente. În acest moment, România a primit confirmarea pentru finalizarea raportării aferente pachetelor de documente suport şi de date spaţiale, urmând ca, în perioada imediat următoare, să primească confirmarea verificării de calitate pentru datele descriptive transmise deja şi care să constate încheierea procesului de raportare”, se menţiona într-un comunicat al instituţiei.

Astfel, România a îndeplinit integral solicitările forului european cuprinse în avizul motivat transmis cu o zi înainte, de către reprezentanţii Comisiei Europene, privind actualizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, în conformitate cu directivele europene.

Proiectul „Întărirea capacităţii autorităţii publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a şi a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundaţii – RO-FLOODS ” este derulat de Ministerul Mediului – România împreună cu Administraţia Naţională Apele Române şi cu sprijinul World Bank România. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, obiectiv specific Dezvoltarea şi introducerea de sisteme şi standarde comune în administraţia publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetăţeni şi mediul de afaceri în concordanţă cu SCAP.

RO-FLOODS are ca scop reactualizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii, precum şi a Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pentru perioada 2022-2027 de la nivelul tuturor celor 11 Administraţii Bazinale de Apă.

Valoarea totală a proiectului este de 139,996 milioane de lei, din care suma eligibilă nerambursabilă este de 118,548 milioane de lei, iar cofinanţarea de 21,448 milioane de lei. AGERPRES