Ministrul Aurescu, la CAE: Sprijinul UE pentru Ucraina trebuie să continue pe toate palierele

Potrivit MAE, agenda reuniunii a inclus discuţii aprofundate privind contracararea impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cu participarea prin video-conferinţă a ministrului Afacerilor Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, evoluţiile recente din Balcanii de Vest, precum şi din regiunea Marilor Lacuri din Africa. Totodată, miniştrii europeni au discutat despre operaţionalizarea misiunii UE de monitorizare a graniţei dintre Armenia şi Azerbaidjan şi au abordat rezultatele reuniunii ministeriale UE-CELAC (Buenos Aires, 27 octombrie), rezultatele reuniunii COP27 (Egipt, 6-18 noiembrie), precum şi evoluţiile din Liban şi Iran.

În marja reuniunii CAE, ministrul Afacerilor Externe român a participat, alături de omologii din statele membre UE, şi la un mic dejun informal cu liderul opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaya. Cu prilejul discuţiilor, ministrul Bogdan Aurescu a semnalat îngrijorarea părţii române faţă de deteriorarea situaţiei interne din Belarus şi a condamnat decizia autorităţilor de la Minsk de a sprijini agresiunea forţelor ruse împotriva Ucrainei, stat vecin, suveran şi independent. În acest sens, a arătat că România susţine adoptarea de noi sancţiuni împotriva Belarus.

Oficialul român a reiterat, în cadrul discuţiei, menţinerea unui rol activ al ţării noastre în sprijinul societăţii civile din Belarus, a mediei independente şi a opoziţiei politice belaruse şi a prezentat sprijinul concret acordat de România în beneficiul poporului belarus. El a menţionat, printre altele, contribuţia României de 200.000 de euro la instrumentul „European Endowment for Democracy”, în perioada 2021-2022, în sprijinul societăţii civile din Belarus şi a libertăţii presei, la care se adaugă o sumă de 70.000 euro pentru anul acesta. Aurescu a făcut apel la unitatea opoziţiei belaruse aflate în exil, ca principal factor în sprijinul şi promovarea aspiraţiilor democratice a cetăţenilor belaruşi din ţară.

Ministrul de Externe a subliniat importanţa revitalizării formatului Parteneriatului Estic/PaE, ca un instrument foarte relevant la nivel regional. El a evidenţiat că România intenţionează să organizeze în marja CAE din luna decembrie, împreună cu Cehia (care deţine preşedinţia Consiliului UE), Polonia şi Suedia (ca state iniţiatoare ale PaE), o reuniune de lucru cu participarea celorlalţi miniştri de Externe europeni pentru a discuta despre viitorul PaE, precum şi despre adaptarea sa la noile realităţi geopolitice. Aurescu a evidenţiat faptul că PaE poate fi un instrument foarte util şi pentru susţinerea societăţii civile belaruse.

La rândul său, Svetlana Tihanovskaya a mulţumit României pentru sprijinul politic şi diplomatic, precum şi pentru asistenţa concretă furnizată.

Ministrul Aurescu a mai participat, în marja CAE, duminică, la o reuniune de lucru cu mai mulţi omologi europeni (Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Suedia), găzduită de Polonia, cu privire la aderarea Ucrainei la UE. Cu acest prilej, oficialul român a reiterat sprijinul ferm al României pentru integrarea europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova, precum şi pentru perspectivele europene ale Georgiei. El a subliniat importanţa continuării sprijinului substanţial, atât din partea UE, cât şi din partea statelor membre, în plan politic şi financiar pentru eforturile celor două state în implementarea eficientă a reformelor necesare avansării procesului de aderare, precum şi a evidenţiat necesitatea coordonării strânse între statele like-minded pentru a menţine subiectul prioritar pe agenda UE.

În cadrul discuţiilor privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a salutat participarea omologului ucrainean la discuţii şi a apreciat utilitatea schimbului constant de opinii cu privire la evoluţiile din Ucraina. Oficialul român a evidenţiat necesitatea continuării sprijinului UE pe toate palierele pentru Ucraina – politic, financiar, militar, economic – salutând lansarea şi operaţionalizarea rapidă a misiunii de asistenţă militară a UE pentru antrenarea armatei ucrainene (EUMAM) şi adoptarea unor măsuri de asistenţă în sprijinul acestei ţări în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace.

Cu privire la sprijinul multidimensional pe care România îl oferă Ucrainei, ministrul a informat că peste 6,5 milioane de tone de cereale ucrainene au fost exportate cu sprijinul ţării noastre, inclusiv în cadrul proiectului Solidarity Lanes al UE, şi a amintit de deschiderea, săptămâna trecută, de către prim-miniştrii celor două ţări, a unui nou punct de trecere a frontierei româno-ucrainene – primul deschis de Ucraina cu un stat UE după declanşarea războiului, care va contribui la extinderea conectivităţii UE cu Ucraina.

Aurescu a reiterat necesitatea menţinerii presiunii politice asupra Rusiei, inclusiv prin consolidarea regimului de măsuri restrictive la adresa acestui stat şi adoptarea rapidă a unui nou pachet de sancţiuni, precum şi prin continuarea coordonării la nivelul UE pentru izolarea internaţională a Rusiei, menţionând demersurile pe care ţara noastră le face în dialogul cu statele terţe. De asemenea, Bogdan Aurescu a exprimat sprijin pentru identificarea celor mai eficiente şi viabile căi juridice, în baza instrumentelor de drept internaţional, pentru tragerea la răspundere a Rusiei şi a celor vinovaţi de crima de agresiune împotriva Ucrainei.

În cadrul discuţiilor, oficialul român a prezentat analiza părţii române privind implicaţiile agresiunii militare ruse în Ucraina şi a readus în atenţia oficialilor europeni impactul situaţiei asupra Republicii Moldova. În context, a subliniat necesitatea creşterii sprijinului UE, inclusiv financiar, pentru Republica Moldova, în sprijinul gestionării de către aceasta a multiplelor provocări cu care se confruntă, în special în domeniul securităţii energetice. Ministrul Aurescu a prezentat eforturile României de a furniza energie electrică Republicii Moldova. A salutat, în acest sens, pachetul financiar de sprijin anunţat de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în valoare de 250 milioane de euro, cu ocazia vizitei oficialului european la Chişinău (10 noiembrie), precum şi vizita preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola (11 noiembrie), ca semnale politice puternice de sprijin din partea UE pentru autorităţile de la Chişinău.

Ministrul Aurescu a evidenţiat şi rolul celei de-a treia reuniuni a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format creat şi lansat în acest an la iniţiativa sa şi a omologilor german şi francez, reuniune pe care o va co-prezida la Paris, la 21 noiembrie, alături de miniştrii de externe din Germania şi Franţa. El a făcut un apel către statele membre să participe la această reuniune şi să sprijine eforturile de susţinere a Republicii Moldova în parcursul său european, precum şi pentru combaterea efectelor războiului contra Ucrainei asupra securităţii energetice a Republicii Moldova. De asemenea, ministrul român a solicitat discutarea situaţiei din Republica Moldova la o viitoare reuniune CAE, preferabil în luna decembrie.

Discuţia privind Balcanii de Vest a avut loc în contextul pregătirilor pentru Summitul UE-Balcanii de Vest, care va avea loc la Tirana, pe 6 decembrie. Miniştrii de Externe au trecut în revistă situaţia din statele din regiune, confruntate cu ameninţări hibride, inclusiv atacuri cibernetice fără precedent, crize politice, energetice şi economice prelungite. În acest context, ministrul român de externe a salutat perspectiva acordării unui pachet consistent de asistenţă în domeniul energiei pentru statele din regiune. A fost reiterată susţinerea pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, ţinând cont de importanţa regiunii pentru continentul european.

În context, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul pentru avansarea procesului de extindere, în baza meritelor proprii şi a metodologiei revizuite privind extinderea. El a salutat propunerea Comisiei Europene de acordare a statutului de candidat Bosniei şi Herţegovinei, cu îndeplinirea celor opt paşi menţionaţi în Comunicarea Comisiei. Ministrul Aurescu a subliniat necesitatea ca toţi partenerii din regiune să se alinieze la deciziile luate de UE în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare. El a subliniat importanţa detensionării situaţiei din nordul provinciei Kosovo.

Ministrul Aurescu a salutat şi operaţionalizarea Capacităţii (misiunii) UE de Monitorizare în Armenia, expresie a angajamentului politic al Uniunii pentru pace şi securitate în regiune. El a menţionat contribuţia României cu patru monitori, adică peste 10% din totalul personalului misiunii şi a reamintit că această misiune a fost rezultatul propunerii pe care ministrul Aurescu a făcut-o după turneul din iunie 2021 cu colegii austriac şi lituanian, în Caucazul de Sud, în coordonare şi cu mandatul Înaltului Reprezentant Josep Borrell.

De asemenea, miniştrii europeni au adoptat noi măsuri restrictive împotriva Iranului în domeniul drepturilor omului ca răspuns al UE la reprimarea protestelor din această ţară. Au fost adoptate şi Concluzii ale Consiliului UE cu privire la Priorităţile cooperării cu Consiliul Europei pentru perioada 2023-2024, respectiv cu privire la Agenda Femei, pace şi securitate. AGERPRES