Rafila: În 2020 şi 2021 nu s-a achiziţionat nicio ambulanţă

În anii 2020 şi 2021 nu s-a achiziţionat nicio ambulanţă, a declarat, marţi, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a menţionat că de acest proces s-a ocupat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

El a avut o întâlnire cu reprezentanţii Federaţiei Sindicale „Ambulanţa”.

„Aceste doleanţe şi rezultatul discuţiilor pe care le-am avut cu dânşii îl voi prezenta în rezumat şi domnului prim-ministru, ca să existe o transparenţă totală a acestei activităţi. Câteva dintre ele consider că sunt justificate şi aici mă refer, în primul rând, la starea parcului auto al ambulanţelor. La nivel naţional a existat un acord-cadru care ar fi trebuit să se desfăşoare în intervalul 2018 – 2022, care prevedea achiziţia a maxim 4.000 de ambulanţe. Din păcate, acest acord-cadru nu s-a finalizat nici măcar acum, în 2022, cu achiziţia unor ambulanţe medicalizate pentru serviciile din toată ţara. În cursul anului 2020, în cursul anului 2021 nu s-a achiziţionat nicio ambulanţă, iar acum, în 2022, am înţeles că procedura de achiziţie publică nu se mai poate încheia datorită modificărilor de preţ sau altor motive pe care eu nu le cunosc, pentru că de această achiziţie s-a ocupat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă”, a precizat Rafila, la Ministerul Sănătăţii.

Potrivit acestuia, şedinţele Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic nu s-au mai desfăşurat de „foarte multe luni”.

„Nu mă reprezint pe mine, eu reprezint Ministerul Sănătăţii, care, la rândul lui, reprezintă interesele cetăţenilor care au nevoie de servicii medicale, repet medicale, de urgenţă, care sunt asigurate atât de serviciile de ambulanţă, cât şi de unităţile de primiri urgenţe, ambele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii din punct de vedere administrativ. (…) Aş vrea să vă rog să vă adresaţi domnului preşedinte al acestei comisii, domnul secretar de stat Raed Arafat, dânsul trebuia să convoace aceste şedinţe care trebuiau să desfăşoare cu o frecvenţă bilunară”, a explicat ministrul.

Reprezentanţii Federaţiei Naţionale Sindicale „Ambulanţa” din România au fost invitaţi marţi la discuţii cu ministrul Sănătăţii, pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă serviciile publice de ambulanţă şi personalul.

Potrivit unui comunicat al FNSAR, remis AGERPRES săptămâna trecută, întâlnirea a fost solicitată în urma anunţării unor proteste, care vor debuta cu un miting în data de 22 noiembrie.

Sindicaliştii acuză refuzul şefului DSU, care este şi preşedintele Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic, Raed Arafat, de a convoca şedinţe pe parcursul anului 2022. Lipsa acestor şedinţe a dus la lipsa de consultare, de transparenţă şi de decizii care au afectat serviciile de ambulanţă privind dezvoltarea şi organizarea, au transmis ei.

Alte nemulţumiri vizează lipsa comunicării sau a informării Ministerului Sănătăţii de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă privind achiziţia de ambulanţe.

FNSAR solicită, totodată, corectarea salarizării personalului din serviciile de ambulanţă, cu prioritate a salariului de bază al asistentului medical, cât şi crearea unui punct distinct al salarizării pentru întregul personal din Serviciile Publice de Ambulanţă în Anexa II din viitoarea Lege a salarizării.

Ulterior, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a respins afirmaţiile potrivit cărora şeful DSU a refuzat convocarea şedinţelor Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic.

„Există o contradicţie (în comunicatul FNSAR) (…) între faptul că şeful DSU a refuzat să convoace şedinţe CIMST pe parcursul anului 2022 şi afirmaţia că aceste şedinţe nu au mai fost convocate de la începutul lunii aprilie, fără a se preciza că au fost susţinute două şedinţe CIMST în acest an (01.02.2022 şi 12.04.2022). Totodată, în vederea continuării unei conlucrări eficiente între ministerele şi structurile cu responsabilităţi în salvarea de vieţi au fost iniţiate modificări privind componenţa membrilor care participă în cadrul şedinţelor CIMST din cadrul celor două ministere MS şi MAI, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne fiind demarate deja acţiuni de modificare ale reprezentanţei membrilor, care sunt în curs de realizare”, a transmis DSU, într-o postare de Facebook.

DSU a menţionat că Federaţia „Ambulanţa” utilizează termeni „extrem de gravi”, precum sabotarea serviciilor de ambulanţă publice, în cursul acestui an, de către departament prin „neimplicare”, precizând că în realitate problemele au fost generate de consecinţele agresiunii Rusiei asupra Ucrainiei şi izbucnirii războiului la graniţele României, care au determinat creşteri semnificative de preţuri ce au afectat întreaga industrie de autovehicule.

„Ofertanţii nu şi-au mai susţinut ofertele care fuseseră agreate prin acordul-cadru şi nu au acceptat nici majorările de preţuri care au devenit posibile prin OUG nr. 208/2022, considerând că este mai convenabil pentru aceştia să se prezinte cu noi oferte la o nouă procedură de achiziţie. Putem oricând proba acest fapt cu documente primite din partea companiilor respective, ceea ce demonstrează că această problemă a venit din partea firmelor furnizoare şi nu din partea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă”, a explicat DSU.

Conform departamentului, s-au făcut „toate eforturile posibile”, existând inclusiv un sprijin constant din partea Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene şi al Guvernului, pentru semnarea contractelor subsecvente acordurilor-cadru de achiziţie de ambulanţe, dar firmele furnizoare sunt cele care nu au acceptat continuarea procedurilor şi au considerat că este necesară o nouă procedură de achiziţie.

„Îi atragem atenţia domnului preşedinte al FNSAR că acuzele nefondate pe care le emite, în mod repetat, împotriva Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, coroborat cu răspândirea de informaţii neadevărate despre activitatea instituţiei noastre, poate atrage o răspundere în faţa instanţelor de judecată”, a mai transmis DSU.

Revizuirea şi corectarea salarizării personalului din serviciile publice de ambulanţă reprezintă o problemă care ţine „exclusiv” de competenţa Ministerului Sănătăţii, a explicat, totodată, departamentul. AGERPRES