Umbra exilată de Norman Manea, unul dintre cei mai apreciați prozatori și eseiști români, a apărut în limba spaniolă și a fost declarată Cartea săptămânii în prestigioasa publicație „El Pais”.
Cu titlul La sombra exiliada, romanul a fost publicat de editura Galaxia Gutenberg, traducere de Marian Ochoa de Eribe.
Apărut în Seria de autor Norman Manea a editurii Polirom, în anul 2021, Umbra exilată este un roman colaj despre un supraviețuitor al lagărelor din Transnistria, despre existența sa ulterioară într-o dictatură comunistă și exilul în America. Volumul urmează să fie tradus în italiană, franceză, germană și engleză.
Scriitorul Alberto Manguel semnează o cronică dedicată ediției în limba spaniolă a romanului în El Pais: „Opera lui Norman Manea este una dintre cele mai importante ale vremurilor noastre. Aș vrea să clarific ce vreau să spun prin asta. Prin «vremurile noastre» mă refer la perioada de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial până astăzi, epoca genocidului și a crimelor împotriva umanității. Prin «important» mă refer la o operă care își asumă statutul de transmițător al experienței și de artă conștient ambiguă. Biografia sa îi permite să-și justifice poziția de martor: la vârsta de cinci ani, Manea a fost deportat împreună cu familia lui într-un lagăr de concentrare nazist din Ucraina; s-a întors în România în 1945, a trăit acolo sub jugul comunist și abia mai târziu a reușit să emigreze în Statele Unite. În ceea ce privește stilul său, Norman oferă un fel de artă poetică negativă, opusă literaturii complice, stereotipe și dogmatic banale, «sensibilă la efecte ieftine». Unul dintre personajele din La sombra exiliada, minunat tradus de Marian Ochoa de Eribe, o exprimă astfel: „Totuși, clișee. Lipsesc lacunele, enigma. Ambiguitatea. Ce e mai interesant, mai incitant”.
„Acest roman colaj al lui Norman Manea vorbește despre un supraviețuitor al Holocaustului și despre viața sa din timpul unei dictaturi comuniste până la plecarea în America de Nord, dar și despre prietenia care se leagă între protagonistul cărții, Nomadul Mizantrop, și Günther, exilat în Berlin și obsedat de Holocaust. Toate acestea se transformă într-o critică a societății noastre, una a spectacolului, așa cum a devenit aceasta odată cu căderea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier.” (Toni Montesinos, La Razon)
„Scris într-o alternanță de dialog succint și receptare poetică a lumii, înot subacvatic prin lichidul amniotic al visului, romanul lui Norman Manea se ramifică semnificativ în foarte multe direcții corelate de Sinele firav al unui personaj care devine mai evanescent cu fiecare pagină a sa, pînă la dispariția totală într-un dialog à la Bellow (asemănător cu una dintre epistolele lui Herzog) și într-un peisaj edenic menit a lega două paliere narative: în cimitirul colegiului se întîlnesc atît destinul personajului, cît și cel livresc, al lui Chamisso. Ba chiar, forînd în mai mare adîncime, se mai adaugă un palier, cel profund ficțional, al lui Peter Schlemihl. Dublul Nomadului Mizantrop este prietenul Günther, etnicul german plecat și el în Berlinul occidental, comunist convins, obsedat de vina germană, care ar suferi, prin antiteză, de frenezia realității, un om-program ce nu poate exista în lipsa acțiunii și a discursului.” (Bogdan-Alexandru Stănescu, Dilema veche)
Norman Manea (n. 1936), profesor de literatură europeană și „writer in residence” la Bard College, New York. De la debutul din 1966 și până în 1986, când a plecat din țară, a publicat 10 volume, fiind distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979) și Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii și Educației Socialiste). După 1986, Norman Manea a fost tradus în peste 30 de limbi, cărțile sale fiind elogios recenzate. Volumele publicate în SUA au figurat în selecția celor mai importante apariții editoriale din The New York Times. În 1992 a primit Bursa Guggenheim și Premiul MacArthur, în 1993 Biblioteca Națională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincției de „Literary Lion” al bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit Premiul internațional de literatură Nonino pentru „Opera omnia” , iar în 2006, Premiul Médicis Etranger pentru Întoarcerea huliganului. În 2010 a primit distincția „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres” din partea guvernului francez, iar în 2011 a primit prestigiosul premiu literar Nelly Sachs și a fost ales membru de onoare al Royal Society of Literature. În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Național pentru Literatură. În 2013, Uniunea Scriitorilor l‑a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar în 2014, PEN‑ul românesc și edituri străine au reiterat propunerea. În 2016 a primit Marele Premiu pentru Literatură în limbile romanice al Târgului Internațional de Carte de la Guadalajara, Mexic. În același an a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer de către președintele României.