Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop: George Emil Palade reprezintă o efigie pentru români

„George Emil Palade reprezintă o efigie pentru români, nu numai pentru că în 1974 a luat Premiul Nobel pentru Medicină, ceea ce reprezenta o premieră pentru poporul român, dar şi pentru activitatea lui cu totul deosebită în domeniul cercetării şi pentru faptul că a instruit în Statele Unite, în laboratoarele şi amfiteatrele aflate sub oblăduirea sa, tineri cercetători români, cum au fost Nicolae şi Maya Simionescu, care, în urma uceniciei pe lângă marele savant, au organizat la Bucureşti Institutul de Biologie şi Patologie Celulară al Academiei Române şi pentru multe, multe alte merite pe care le-a avut. Inclusiv pentru cinstirea pe care a arătat-o Academiei Române, al cărei membru de onoare a devenit în 1975”, a spus Ioan-Aurel Pop.

Preşedintele Academiei a deschis, marţi, într-o înregistrare difuzată online, conferinţa ştiinţifică internaţională „George Emil Palade, părintele biologiei celulare moderne”, organizată, marţi, de acest for, în parteneriat cu Academia de Ştiinţe a Moldovei. Concomitent, evenimentul a avut loc în Sala Aurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei de la Chişinău.

Ioan-Aurel Pop a mai arătat că George Emil Palade, deşi a activat în afara ţării, „s-a bucurat de preţuirea ţării de baştină şi se va bucura mereu, pentru că realizările sale în domeniul ştiinţei sunt extraordinare sunt valabile şi astăzi şi trimit ecouri deopotrivă spre viitor”.

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, care a propus ca „reuniunile comune” ale celor două foruri să devină „o frumoasă tradiţie”, a pledat pentru sărbătorirea pe ambele maluri ale Prutului a unor evenimente şi personalităţi, printre acestea figurând Sărbătoarea „Limba noastră cea comună”, o sesiune dedicată, în 2023, lui Mihai Eminescu sau lui Nicolae Donici, primul astrofizician român.

Preşedintele Secţiei de ştiinţe biologice a Academiei Române, acad. Maya Simionescu, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, l-a evocat pe studentul, doctorandul care a studiat „anatomia microscopică a nefronului de delfin”, întâlnirea cu profesorul Albert Claude de la New York University şi apoi integrarea în cadrul colectivului de cercetători ai Universităţii Rockefeller, unde a lucrat timp de 27 de ani, ca şi etapele primelor şi marilor descoperiri ale celebrului cercetător, până la „ribozomii Palade”, cărora le dedică următoarele studii.

Maya Simionescu a amintit cercetările privind „transportul vectorial” al proteinelor prin celulă, onorarea cu Premiul Nobel, vizitele în România, începute în 1968, sprijinul pentru realizarea Institutul De Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu” la Bucureşti.

Ea l-a evocat deopotrivă profesorul şi omul George Emil Palade, iubitorul istoriei şi naturii, cel care a dorit ca, după moarte, o parte din cenuşa sa să fie răspândită în Carpaţi.

„De ce sunt importante descoperirile lui? (…) Pentru că ele sunt fundamentul pe care s-au dezvoltat biologia, fiziologia, virusologia, microbiologia, patologia şi medicina modernă. Deci este o izbândă a cunoaşterii şi zic eu o izbândă a inteligenţei umane şi, spre bucuria noastră, a inteligenţei româneşti”, a spus Maya Simionescu.

Un excurs asupra operei ştiinţifice a lui George Emil Palade a făcut prof. Randy W. Schekman, Universitatea California/Berkeley, SUA, laureat al Premiului Nobel pentru medicină şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, o înregistrare a cuvântului acestuia fiind difuzată online.

În evocarea personalităţii ştiinţifice şi a carierei savantului George Emil Palade au mai susţinut prezentări, printre alţii: ministrul Sănătăţii din Republica Moldova, Ala Nemerenco, ambasadorul României la Chişinău, Cristian-Leon Ţurcanu, acad. Viorel Barbu, preşedintele Filialei din Iaşi a Academiei Române, acad. Eva Gudumac, conducător adjunct al Secţiei Ştiinţe ale vieţii din Academia de Ştiinţe a Moldovei, acad. Mihai Cimpoi, preşedintele Consiliului consultativ al academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, acad. Doina Popov, Secţia de ştiinţe biologice a Academiei Române şi prof. Luiza Flonta, membru corespondent al Academiei Române.

În cadrul evenimentului, care a putut fi urmărit şi pe platforma ZOOM, a fost lansat produsul filatelic dedicat savantului George Emil Palade, directorul Romfilatelia, Cristina Popescu, amintind emiterea în anul 2001 a unui timbru dedicat savantului român, cu ocazia a 50 de ani de la semnarea Convenţiei Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor şi includerea, în 2016, a unui timbru în emisiunea de mărci poştale „Români Geniali”, ca o recunoaştere a meritelor lui Palade în dezvoltarea biologiei celulare moderne.

„Iar seria de mărci poştale este, astăzi, la 110 ani de la naşterea savantului român, inclusă într-un întreg poştal, care va transmite mesajele noastre, mesaje din Bucureşti, către dumneavoastră, peste Prut, la Chişinău şi, sigur, în toată lumea, pentru a marca personalitatea, imaginea ilustrului savant român, care ne-a onorat şi care, în anul 1974, a fost răsplătit cu Premiul Nobel pentru Medicină”, a spus Popescu.

Totodată, în Sala Aurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost prezentată expoziţia naţională „Medicii pentru pace”.

Recunoscut la nivel internaţional drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, George Emil Palade (1912-2008) este cercetătorul care a creat „fixatorul Palade” pentru microscopia electronică şi descoperitorul ribozomilor, organite implicate în sinteza proteinelor, numite în literatura de specialitate „granulele Palade”. Proiectele sale de cercetare au investigat structura moleculară, membranele intracelulare, celulele secretorii ale pancreasului, structura şi funcţiile de transport ale pereţilor sangvini şi reticulul endoplasmatic.

În anul 1974 a primit Premiului Nobel pentru medicină, alături de prof. Albert Claude de la Universitatea Liberă din Bruxelles şi de prof. Christian de Duve de la Universitatea „Rockefeller” din New York, premiu datorat descoperirilor sale privind organizarea structurală şi funcţională a celulei.

Profesorul Palade a fost membru al Academiei de Arte şi Ştiinţe din New York şi al Academiei Americane de Ştiinţe, primind din partea preşedintelui SUA „National Medal of Science” în semn de apreciere a realizărilor sale. În anul 1975 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

A revenit periodic în România şi a sprijinit cercetarea în domeniul biologiei celulare. AGERPRES