16.

Nici o mănăstire nu are Zidul mai înalt

decât saltul rugăciunii ce poate să-atingă

degetul gânditor al lui Dumnezeu

 

Așa cum apa venită din ploaie

poartă cu ea

mântuirea apăsării genunchiului

pe șansa de a fi luați prizonierii

celui despre care știm

că este în Ceruri…

 

”Tatăl nostru, Carele ești în ceruri,

sfințească-Se numele Tău,

vie împărăția Ta,

facă-se voia Ta,

precum în cer, așa și pe pământ.

Pâinea noastră cea spre ființă,

dă-ne-o nouă astăzi,

și ne iartă nouă greșelile noastre,

precum și noi iertăm greșiților noștri.

Și nu ne duce pe noi în ispită,

ci ne izbăvește de cel rău.

Amin”.

 

Nici o mănăstire nu are Zidul mai înalt

decât saltul rugăciunii ce poate să-atingă

singurătatea împărțită la doi

fără de care nu ar mai exista Dumnezeu

întoarcerea Fiului Risipitor