Breaking News

Peste 71.000 de ieşeni s-au vaccinat până acum împotriva gripei sezoniere

Conform ultimelor date centralizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP), de la începutul lunii octombrie și până astăzi, la nivelul judeţului Iaşi s-au vaccinat împotriva gripei sezoniere 71.756 de persoane, cu 3.513 mai multe decât săptămâna anterioară.

Pentru sezonul rece 2022-2023, DSP Iași a catagrafiat 87.573 de persoane considerate cu risc ridicat de îmbolnăvire și care doresc să se vaccineze antigripal.

Reamintim că Ministerul Sănătăţii a distribuit judeţului Iaşi 77.645 de doze de vaccin antigripal pentru vaccinarea gratuită a populaţiei în sezonul rece 2022-2023.

Recomandări pentru populație în perioada cu temperaturi scăzute

În perioada următoare cu temperaturi scăzute, Direcția de Sănătate Publică Iași recomandă populației să respecte sfatul medicilor specific sezonului rece, regulile de igienă și de asemenea, să se vaccineze antigripal. Expunerea prelungită la frig poate cauza hipotermie, degerături, dar și problem legate de starea psihică precum somnolența, pierderi de memorie, dificultăți în vorbire, iar pe vreme friguroasă se poate pierde până la 50% din căldura corpului prin extremități.

Degerăturile reprezintă leziuni tisulare determinate de expunerea la temperaturi foarte scăzute, expunere care determină redistribuirea sângelui din periferie( apare constricția vaselor de sânge ale membrelor superioare, inferioare și a extremității cefalice – nas, urechi, obraji ) către organele interne vitale reprezentate de inimă și plămâni în detrimentul extremităților care în lipsa unui flux sangvin optim pot suferi leziuni ireversibile cu pierderea definitivă a funcționalității.

Factorii care predispun la apariția degerăturilor sunt reprezentați de către:

  • Vestimentația necorespunzătoare pentru temperaturile scăzute;
  • Asocierea unor patologii care determină afectarea fluxului sangvin periferic și circulația deficitară a sângelui la nivelul membrelor superioare și inferioare : diabet, boală arterial periferică;
  • Consumul de alcool și tutun, administrarea de medicație hipotensivă care contribuie la scăderea fluxului sangvin periferic.

Leziunile superficiale se pot remedia prin încălzirea treptată a zonei până la revenirea sensibilității la nivelul tegumentului afectat și nu necesită intervenție medicală pentru soluționare.

În cazul aparitiei leziunilor profunde cauzate de expunerea la frig este indicată:

  • Evitarea mobilizării membrului afectat;
  • Îndepărtarea hainelor ude sau care exercită presiune asupra leziunilor după plasarea pacientului într-o zonă încălzită;
  • Încălzirea blândă prin introducerea tegumentelor afectate în apă călduță (nu fierbinte);
  • Aplicarea unor bandaje sterile la nivelul veziculelor cu lichid pentru a preveni spargerea și infectarea acestora.

În cazurile în care nu se reia circulația la nivelul zonelor afectate de degerături, medicul curant poate opta pentru îndepărtarea țesuturilor devitalizate pentru a preveni riscul de infecție.

Reguli de bază care trebuie respectate în această perioadă:

  • Se vor evita deplasările în spații deschise și expunerea la frig. În cazul în care este necesară deplasarea, se recomandă ca îmbrăcămintea să fie adecvată sezonului rece, de preferat bluze mai subțiri, dar mai multe și folosirea mijloacelor de protecție adecvate : căciuli, mănuși, fulare și încălțăminte potrivită;
  • Se va acorda o atenție special copiilor, evitându-se situațiile în care aceștia sunt lăsați să aștepte în interiorul autovehiculelor parcate sau situațiile în care aceștia sunt transportați pe distanțe lungi în vehicule fără posibilități de climatizare și neechipate corespunzător;
  • Se vor consuma alimente bogate în proteine și grăsimi nesaturate (ulei de măsline, ulei de floarea-soarelui, nuci, semințe, avocado), fructe, legume și lichide ( cu excepția băuturilor alcoolice);
  • Persoanele vârstnice, în special cele cu afecțiuni cardiace și respiratorii. este bine să evite deplasările și frecventarea locurilor aglomerate care creează premisele decompensării în condiții de temperaturi scăzute;
  • Încălzirea locuințelor și a spațiilor închise de locuit trebuie să fie corespunzătoare și se va evita utilizarea instalațiilor improvizate care pot conduce la intoxicații cu monoxid de carbon. Se va asigura o bună aerisire a locuințelor, cel puțin o data pe zi, și se va evita supraîncălzirea atmosferei din locuință pentru că șocul termic este mai mare atunci când se iese afară;
  • Se va evita expunerea prelungită a mâinilor și picioarelor la temperaturi scăzute pentru a se feri de degerături. De asemenea, se vor evita, pe cât posibil,  deplasările pe porțiunile acoperite cu gheață;
  • Se vor evita aglomerările urbane;
  • Se va evita, pe cât posibil, contactul cu persoanele bolnave;
  • Se recomandă spălarea mâinilor tot timpul, obligatoriu după suflarea nasului și după venirea în contact cu persoanele bolnave:
  • Persoana bolnavă se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic ( luminoasă, aerisită și suficient de încălzită ). În cazul acestor persoane care prezintă simptome de gripă și răceală, trebuie evitată automedicația și este recomandată consultarea medicului de familie;
  • Persoana bolnavă va folosi batiste igienice în caz de tuse sau strănut;
  • Evitarea vizitării persoanelor bolnave sau suspecte de gripă;
  • Menținerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate;
  • Aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menținerea unei temperaturi de 18 – 20 grade Celsius.