După decesul lui Benedict al XVI-lea, o nouă etapă pentru papa Francisc

Odată cu decesul papei emerit Benedict al XVI-lea, papa Francisc începe o nouă fază a pontificatului, fără umbra predecesorului său, o perioadă în care speculaţiile referitoare la abdicarea sa, dar şi opoziţia faţă de reformele sale, s-ar putea dubla în intensitate, relatează miercuri AFP.

Pentru prima dată de la alegerea sa în 2013, Jorge Bergoglio se află la conducerea Bisericii Catolice şi a 1,3 miliarde de credincioşi fără a avea alături un alt bărbat în veşminte albe. Până acum, prezenţa la Vatican a teologului german – care a surprins întreaga lume renunţând la pontificat – a suscitat tulburări, alimentând saga celor „doi papi” cu viziuni divergente.

„Este sfârşitul unei ambiguităţi, a unei epoci în care Benedict al XVI-lea ar fi putut fi instrumentalizat de oponenţii lui Francisc pentru a servi drept standard” pentru cauza lor, a rezumat pentru AFP vaticanistul italian Marco Politi.

În pofida relaţiilor cordiale dintre cei doi, „prezenţa lui Ratzinger, cu viziunea sa doctrinară conservatoare asupra Bisericii şi statura sa intelectuală, a reprezentat într-adevăr o sursă de tensiune în timpul pontificatului papei Francisc, cu o linie pastorală foarte deschisă”, a adaugat Politi.

Pentru numeroşi observatori, decesul lui Benedict al XVI-lea alungă mai ales un obstacol major în calea posibilităţii de a-l vedea pe papa Francisc renunţând la rândul său la pontificat, subiect ce ar putea alimenta speculaţiile în lunile următoare.

Agendă încărcată

„Atâta timp cât Benedict era în viaţă, era de neconceput să ai trei papi; acum, demisia este o posibilitate reală”, chiar dacă „starea sa de sănătate nu-l împiedică pentru moment să-şi continue misiunea”, a afirmat Politi.

La 86 de ani, papa pare mai obosit, iar durerea de genunchi îl obligă să se deplaseze într-un scaun cu rotile. Dar, chiar dacă nu a exclus niciodată renunţarea la pontificat în ziua în care forţele sale nu i-ar mai permite să guverneze Biserica, suveranul pontif a dat asigurări că nu a luat până acum în considerare această opţiune.

Dimpotrivă, papa Francisc – care va marca 10 ani de pontificat în martie – nu pare dispus să încetinească ritmul. Programul său este în continuare la fel de încărcat, având deja confirmate două călătorii pentru 2023, una în Africa la începutul lunii februarie şi una în Portugalia în august.

Dacă ar ajunge să renunţe la funcţie, papa ar putea legifera anticiparea abdicării sale pentru a defini mai bine condiţiile de „pensionare” a unui papă.

„Există o formă de vid juridic în dreptul canonic”, a explicat pentru AFP Patrick Valdrini, profesor emerit la Universitatea Pontificală Laterană din Roma, în opinia căruia titlul de „episcop emerit al Romei” l-ar putea înlocui în cele din urmă pe cel de „papă emerit”.

„Război civil”

Această coabitare fără precedent nu l-a împiedicat însă pe iezuitul argentinian să-şi ducă la îndeplinire reformele: el a reorganizat Curia Romană, guvernul Sfântului Scaun, a restabilit ordinea în finanţele de la Vatican şi a recăpătat controlul asupra mai multor organizaţii catolice, precum Ordinul de Malta.

Însă, opoziţia unui segment al Bisericii faţă de reformele sale este posibil să îşi dubleze intensitatea pe măsură ce se apropie sfârşitul pontificatului său.

„Este un război civil în cadrul Bisericii Catolice care va continua. Există forţe care vor să-l vadă pe Francisc plecat şi să influenţeze următorul conclav”, a declarat Politi.

Aceste opoziţii ar putea lua forma unor petiţii online, precum un manifest publicat în 2020 ce afirma că libertatea religioasă era ameninţată de măsurile sanitare.

Actualul sinod mondial, o vastă consultare asupra guvernării Bisericii, a cărui adunare generală va avea loc în octombrie la Roma, va face posibilă evaluarea raportului de putere asupra problemelor majore, precum locul femeii, gestionarea cazurilor de pedocriminalitate sau situaţia divorţaţilor recăsătoriţi. Un termen limită pe care papa Francisc l-ar putea muta pentru a rămâne pe tronul Sfântului Petru cel puţin până în 2024, dată la care a stabilit ultima etapă a acestei reflecţii fundamentale asupra instituţiei. AGERPRES