FILE PHOTO: American author Russell Banks stands between his daughter, actor Caerthan Banks, and Canadian director Atom Egoyan during a photo call for their film "The Sweet Hereafter" at the 50th Cannes Film Festival, in Cannes, France, May 15, 1997. REUTERS/Eric Gaillard

Romancierul american Russell Banks a murit la vârsta de 82 de ani

Scriitorul Russell Banks, care portretizează în romanele sale personaje modeste şi marginale din America secolului al XX-lea, a decedat sâmbătă la vârsta de 82 de ani, din cauza unui cancer, informează AFP.

O altă mare romancieră americană, Joyce Carol Oates, care descrie în cărţile sale o societate impregnată de violenţă şi inegalităţi, a fost una dintre primele personalităţi care l-au omagiat pe romancierul american, anunţând pe Twitter că prietenul ei, Russell Banks, a ”decedat împăcat în reşedinţa sa din nordul statului New York”.

”L-am iubit pe Russell şi i-am adorat talentul imens şi generozitatea. ‘Cloudsplitter’ (a fost) capodopera lui, dar întreaga sa operă a fost excepţională”, a scris pe Twitter renumita scriitoare, care, asemenea lui Russell Banks, a predat literatură la Universitatea Princeton (New Jersey).

De la romanul ”Affliction” (1989), portretul psihologic sumbru al unui poliţist dintr-un orăşel american, roman adaptat pentru marele ecran de Paul Schrader în 1997, la ”The Sweet Hereafter” (1991), o povestire pe mai multe voci a unei mici comunităţi din statul New York traumatizată de un accident în care a fost implicat autobuzul şcolar, romanele sale sunt impregnate de viaţa clasei muncitoare, din care făcea parte şi scriitorul.

Romancier, autor de nuvele şi poet, Russell Banks a descris greutăţile clasei muncitoare prin intermediul unor personaje care luptă împotriva sărăciei, toxicomaniei, problemelor de clasă şi de origine socială.

”Ca scriitor, sunt norocos. Dar ca cetăţean american, sunt pesimist”, a afirmat romancierul într-un interviu acordat cotidianului francez Le Monde în 2016. ”Clasa de mijloc a sărăcit, americanii nu mai cred că copiii lor vor trăi mai bine decât ei sau cel puţin la fel de bine ca ei”, a mai spus el, manifestându-şi susţinerea pentru democrata Hillary Clinton în confruntarea prezidenţială cu Donald Trump.

Printre volumele sale cele mai cunoscute se numără ”Cloudsplitter” (1998), un roman istoric despre aboliţionistul american John Brown, şi ”The Darling”, o saga care spune povestea unei femei americane provenite din burghezia de stânga şi care se exilează în Liberia.

Ultimul său roman, ”Oh, Canada”, care documentează finalul vieţii protagonistului, a fost lansat în 2022.

Născut în oraşul Newton din nord-estul Statelor Unite pe 28 martie 1940, Russell Banks a copilărit într-o familie modestă, tatăl său, de meserie instalator, părăsind domiciliul familiei pe când Russell avea 12 ani. Figura paternă apare deseori în romanele sale, inclusiv în ”Cloudsplitter”.

După terminarea studiilor, pleacă să descopere lumea, în principal în Jamaica, o călătorie care îl inspiră ulterior pentru a scrie volumul ”The Book of Jamaica” (1980), după care îşi câştigă traiul practicând meseria de instalator. Cariera de scriitor debutează odată cu înscrierea la un atelier de creaţie literară în statul Vermont (nord-est). Beneficiază de îndrumarea scriitorul american Neslon Algren. Banks publică primul său roman, ”Family Life”, în 1975.

Preocupat de viaţa politică, Russell Banks a luat poziţie împotriva intervenţiei militare americane în Irak şi a Patriot Act.

A prezidat, de asemenea, Parlamentul internaţional al scriitorilor, creat de Salman Rushdie, şi a înfiinţat organizaţia Cities of Refuge North America, care oferă refugiu scriitorilor aflaţi în exil sau în pericol.

În 1985, a fost recompensat cu premiul John-Dos-Passos şi a devenit membru al Academiei americane de Arte şi Litere.

Russell Banks a semnat şi o adaptare pentru cinema a cărţii de Jack Kerouac ”On the Road”. Scriitorul spunea că literatura nu este singura formă narativă. ”M-am născut în anii 1940. Hemingway, Faulkner erau încă vii, iar Fitzgerald murise recent (…). La vremea aceea, romanul era formatul principal în care se spuneau poveşti”, a declarat romancierul pentru Le Monde.

”Dacă aş mai avea 20 de ani, nu sunt sigur că aş deveni romancier. Este foarte arhaic! Cred că aş fi realizator pe internet, care a devenit mediul dominant în care se spun poveşti”, a adăugat el. AGERPRES