PDF-urile, lipsa ”bugetelor pentru cetăţeni” şi a discuţiilor tematice împiedică implicarea în consultările publice – ONG-uri

Bugetele locale urmează să fie aprobate la începutul acestui an, iar primăriile trebuie să organizeze dezbateri pe marginea acestor proiecte.

Preşedinta asociaţiei Funky Citizens, Elena Calistru, şi directoarea Centrului de Resurse pentru participare Publică (CeRe), Oana Preda, au precizat pentru AGERPRES cum ar trebui organizate aceste dezbateri, astfel încât cetăţenii să fie mai implicaţi în deciziile privind cheltuirea bugetului local.

Asociaţia Funky Citizens a realizat, de-a lungul timpului, evaluări privind transparenţa bugetelor de municipii şi a constatat că există probleme legate de accesibilitatea informaţiei.

„Foarte multe dintre bugetele acestea sunt în nişte PDF-uri scanate, adică într-un format destul de neprietenos. Noi mereu am recomandat ca autorităţile locale să publice bugetele într-un format editabil, astfel încât cine ştie să poată să facă analize pe bugetul respectiv. În ce priveşte cetăţenii, există şi în alte state – şi sunt începuturi şi la noi – acele aşa-numite bugete pentru cetăţean. Adică, explici pe înţelesul oamenilor, simplificat, care sunt alocările şi care sunt priorităţile majore ale bugetelor. Dacă vrem să implicăm cetăţenii, aceştia trebuie să înţeleagă lucruri de bază”, a precizat Elena Calistru.

De asemenea, din documente trebuie să reiasă viziunea primăriei pentru perioada următoare atât în ce priveşte cheltuielile curente, cât mai ales cele pentru investiţii. Elena Calistru a adăugat că practica PDF-ului „cu cifre din care nu se înţelege aproape nimic” este răspândită în marea majoritate a localităţilor, dar că există şi exemple de bună practică, precum cele din Odorheiu Secuiesc sau Braşov, în timp ce autorităţile bucureştene au îmbunătăţit la rândul lor anumite aspecte.

„La Primăria Capitalei a fost publicat un buget în format Excel. Mai sunt primării care au făcut inclusiv dezbateri pe Facebook, au transmis online, mă refer la Primăria Sectorului 6. Primăria Sectorului 4, din păcate, pe buget nu este atât de prietenoasă şi deschisă cu cetăţenii, însă când vine vorba de execuţie bugetară, adică ce se întâmplă pe parcursul anului, au o platformă care este destul de transparentă. Primăria Sectorului 1 a publicat bugetul în cam toate formatele posibile şi a existat o dezbatere. Deci, încet-încet există nişte modele. Nu aş putea spune, din păcate, că sunt norma, ci mai degrabă excepţiile. Şi nu aş putea spune că vreuna dintre primăriile bucureştene, cel puţin, are bifate toate capitolele acestea de bună practică. În ţară am văzut chiar mai multe bune exemple de primării care au început să se deschidă. Aici aş putea să nominalizez Odorheiu Secuiesc, Braşovul”, a precizat ea.

În ce priveşte Sectorul 3, în acest an, lista detaliată a proiectelor de investiţii a fost accesibilă pe site cu câteva ore înaintea dezbaterii publice.

„Marea majoritate a cheltuielilor sunt cam aceleaşi de la un an la altul, adică nu există mari surprize pe secţiunea de funcţionare. În schimb, când vine vorba de secţiunea de dezvoltare, adică de investiţii, acolo sunt cheltuielile care arată viziunea unei administraţii. La Sectorul 3, acea listă a cheltuielilor de investiţii, poate nu am găsit-o eu, dar abia ieri am văzut-o postată pe site, în buza dezbaterii publice. (…) Dacă vrem oameni care chiar să participe, lucrurile trebuie să o ia cu mult timp înainte de aprobarea bugetelor. Adică, teoretic, până să publice proiectele de buget, primăriile ar trebui să discute, să facă o dezbatere pe schiţa principalelor priorităţi şi de acolo să aibă o discuţie cu comunitatea. ‘Ce facem anul acesta? Grădiniţele sau şcolile?’ Dacă o primărie chiar doreşte să implice cetăţenii şi nu doar să bifeze nişte cerinţe legale, atunci are mecanismele prin care să facă asta, de la modul în care le afişează până la modul în care se întâmplă participarea publică”, a precizat aceasta.

Oana Preda a subliniat că prima condiţie pentru o mai mare implicare a cetăţenilor o reprezintă organizarea dezbaterilor. A doua este o prezentare a proiectelor pe înţelesul cetăţenilor.

„De exemplu, la Bucureşti, anul trecut, nu s-a organizat niciun fel de dezbatere, deşi mai multe organizaţii au făcut o solicitare în acest sens. Practic, asta ar fi prima condiţie. A doua ar fi ca proiectul de buget pe care se discută să fie suficient de bine explicat pe limba oamenilor, în aşa fel încât să poţi să înţelegi ce scrie acolo. Un proiect de buget e un document foarte greu de descifrat de oamenii care nu sunt economişti sau contabili. Iar dacă nu înţelegi proiectul de buget, e foarte greu să îţi dai cu părerea”, a spus reprezentanta CeRe.

Ea susţine de asemenea organizarea unor discuţii la nivelul cartierelor (în cazul oraşelor mari) sau pe anumite domenii de interes.

„Primăria ar putea să organizeze o dezbatere chiar în cartier, pornind de la nevoile locuitorilor cartierului respectiv. De asemenea, ar putea să fie nişte discuţii tematice cu diverse grupuri de interes: pe social, educaţie, pornindu-se de la ideea ‘Uite, avem banii aceştia pe social. Unde e mai important să îi ducem? Ce e mai important să facem? Care ar fi priorităţile pe acest domeniu?’ La fel în ce priveşte educaţia, dar şi alte domenii. Discuţiile ar trebui să fie mult mai aplicate şi mult mai practice, pornind de la subiecte care sunt pe interesul şi priceperea oamenilor”, a precizat ea.

Potrivit acesteia, aspectul care ar încuraja cel mai mult participarea la dezbateri ar fi tocmai implementarea proiectelor propuse de către cetăţeni.

„Lucrul care ar fi cel mai încurajator pentru oameni – şi am văzut asta întâmplându-se, de exemplu, într-o comună – este ca oamenii să vadă că după ce au loc aceste discuţii, bugetul chiar include măcar unele dintre lucrurile pe care ei le propun şi că acelea se şi întâmplă”, a conchis Oana Preda. AGERPRES