Ministerul Mediului: 2022, al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România

Conform sursei citate, cei mai călduroşi cinci ani din perioada 1900 – 2022 sunt: 2019, 2020, 2022, 2015 şi 2007, iar intervalul 2012 – 2022 reprezintă perioada de 11 ani consecutivi cea mai călduroasă, fapt care confirmă în mod evident tendinţa de creştere a temperaturii aerului şi în ţara noastră.
„Această statistică demonstrează ceea ce simţim cu toţii de foarte mulţi ani, că schimbările climatice ameninţă şi afectează întreaga planetă, nu mai putem vorbi de o problemă locală sau de o problemă naţională. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are la dispoziţie resursele necesare pentru a lupta împotriva acestor schimbări climatice: avem, prin componenta Păduri şi protecţia biodiversităţii, din PNRR, un buget total de 1,173 miliarde de euro şi ambiţia noastră este să creştem suprafaţa împădurită cu aceşti bani. Totodată, pădurile sunt cele mai reziliente la efectele schimbărilor climatice, pot lupta cel mai bine cu aceste manifestări ale vremii şi contribuie la reglarea climei”, a declarat ministrul Mediului, Barna Tanczos.

El a precizat că, toamna trecută, a fost adoptată Strategia Forestieră Naţională care stabileşte norme obligatorii pentru împădurire şi reîmpădurire, păduri şi suprafeţe cu vegetaţie forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice.

„De asemenea, proprietarii de păduri şi terenuri sunt încurajaţi şi stimulaţi acum pentru ca suprafeţele pe care le deţin să fie conservate şi valorificate la adevăratul lor potenţial, aceştia primesc 456 de euro/an/ha timp de 20 de ani pentru transformarea acestor terenuri în păduri. Prima de sechestrare forestieră este o măsură prin care stimulăm transformarea cât mai multor terenuri din România în viitoare păduri”, a menţionat Barna Tanczos.

Perioada 1991 – 2020, considerată perioadă climatică actuală de referinţă conform recomandărilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale, înregistrează o creştere cu 0,5 grade Celsius la nivelul temperaturii medii multianuale anuale a aerului în România, faţă de perioada anterioară 1981 – 2010.

„La nivel decenial, cele mai mari creşteri ale temperaturii medii a aerului sunt în ultimele două decenii (2001 – 2010 şi 2011 – 2020), în ultimii 20 de ani înregistrându-se, de altfel, frecvent recorduri termice zilnice, lunare, sezoniere şi anuale, fiecare dintre acestea doborând recordurile înregistrate anterior”, mai arată cercetarea.

De asemenea, conform meteorologilor, anul 2022 a înregistrat în 9 luni abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare fiind în lunile februarie şi decembrie/+3,1 grade C, urmate de noiembrie/+2,6 grade C, august/+2,0 grade C, iunie/+1,8 grade C, iulie/+1,7 grade C, octombrie/+1,6 grade C, ianuarie/+1,3 grade C şi mai/ +0,4 grade C. Decembrie 2022 a fost a treia cea mai călduroasă lună decembrie din 1961 şi până în prezent.

Conform analizei, în vara 2022 a fost emis cel de al doilea cel mai timpuriu Cod roşu de caniculă în ţara noastră, în intervalul 30 iunie – 1 iulie, pentru zonele joase din judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa Năsăud din vestul şi nord-vestul ţării.

„Cea mai mare valoare a temperaturii maxime a aerului a fost de 39,8 grade C şi s-a înregistrat la Săcuieni (judeţul Bihor) în data de 1 iulie 2022. La Bucureşti, cea mai mare valoare a fost de 36,2 grade C şi s-a înregistrat în data de 30 iunie 2022 la staţia meteo Bucureşti-Filaret. De asemenea, în data de 30 iulie 2022, a fost emis primul Cod roşu de instabilitate atmosferică accentuată şi vânt puternic, valabil pentru orele 15:00 – 20:00, pentru patru judeţe din vestul ţării: Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Bihor”, se menţionează în comunicat.

Totodată, în anul agricol 2021- 2022, respectiv intervalul 1 septembrie 2021 – 31 august 2022, s-au înregistrat nouă luni secetoase, cantităţile medii de precipitaţii fiind între 44 – 45% (martie şi iunie 2022) până la 52 – 89% (septembrie, octombrie şi noiembrie 2021, ianuarie, februarie, mai şi iulie 2022) din normele climatologice lunare.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii a fost de 528,9 l/mp, cele mai mici valori anuale (sub 450 l/mp ceea ce semnifică un regim pluviometric secetos şi excesiv secetos) în Moldova, Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Banat, Crişana şi în centrul Transilvaniei.

„Distribuţia cantităţilor sezoniere de precipitaţii în anul agricol 2021 – 2022 arată faptul că acestea s-au situat sub mediile climatologice în sezonul de toamnă, primăvară şi vară, exceptând iarna 2021 – 2022 când luna decembrie 2021 a înregistrat valori peste normă, dar care nu au putut compensa seceta instalată încă din toamna 2021 şi care a continuat şi în primăvara şi vara 2022”, susţin meteorologii.

Vara 2022 a fost a treia vară cea mai caldă din 1961-prezent, cu o abatere termică pozitivă de 2 grade Celsius faţă de media sezonului, temperaturile ridicate asociate cu insuficienţa precipitaţiilor accentuând starea de secetă pedologică la nivelul zonelor de interes agricol.

Totodată, seceta pedologică din anul agricol 2021 – 2022 a fost de lungă durată, în accentuare de la o lună la alta şi în extindere progresivă în toate zonele agricole din România.

În anul 2022 s-au emis în total 130 de alerte meteo generale, din care cinci de Cod roşu. Avertizările nowcasting au fost într-un număr total de 2.997, din care 95 de Cod roşu.

Statistica alertelor meteorologice din perioada 2017 – 2022 pune în evidenţă intensitatea, frecvenţa şi extinderea ariei fenomenelor meteorologice periculoase cu impact asupra activităţii socio-economice. AGERPRES